DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bravã

bravã (brá-vã) sf bravi/brave (brá-vi) – hãlati astãsitã (tsi s-bagã) tu-unã ushi tra s-poatã s-hibã ncljisã cu cljaea;
(expr: tsãn sum bravã = tsãn un lucru ncljis cu-unã bravã)
{ro: broască de uşe}
{fr: serrure}
{en: lock}
ex: ncljidi poarta cu brava; li tsãni tuti sum bravã; s-duchea cã brava di la ushi eara sãlnãitã

§ mbrãvedz (mbrã-védzŭ) vb I mbrãvai (mbrã-váĭ), mbrãvam (mbrã-vámŭ), mbrãvatã (mbrã-vá-tã), mbrãvari/mbrãvare (mbrã-vá-ri) – ncljid cu cljaea di la bravã; ncljiedz
{ro: încuia, închide cu cheia de la broască}
{fr: fermer a clé}
{en: lock}
ex: nu es din casã fãrã s-nu u mbrãvedz (s-nu u ncljid cu cljaea)

§ mbrãvat (mbrã-vátŭ) adg mbrãvatã (mbrã-vá-tã), mbrãvats (mbrã-vátsĭ), mbrãvati/mbrãvate (mbrã-vá-ti) – ncljis cu cljaea di la bravã; ncljiat
{ro: încuiat, închis cu cheia}
{fr: fermé a clé}
{en: locked}

§ mbrãva-ri/mbrãvare (mbrã-vá-ri) sf mbrãvãri (mbrã-vắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncljidi tsiva cu cljaea di la bravã; ncljiari
{ro: acţiunea de a încuia, de a închide cu cheia}
{fr: action de fermer a clé}
{en: action of locking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtinar

cãtinar (cã-ti-nárŭ) sn cãtinari/cãtinare – hãlati njicã (cu cari si ncljiadzã unã ushã) faptã dit un trup (tsi ari tu el unã micãnii tri ncljiari) sh-unã soi di mãnear ca unã petalã acãtsatã (ligatã) la un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acatsã tut di trup ma cu-unã cljai; catinã, cãtinat (fig: cãtinar = cljai, cheai, dishcljidzãtoari)
{ro: lacăt}
{fr: serrure, cadenas}
{en: lock, padlock}
ex: portsã ncljisi cu trei cãtinari

§ catinã1 (cá-ti-nã shi ca-tí-nã) sf catini/catine (cá-ti-ni shi ca-tí-ni) – (unã cu cãtinar)
ex: tsãni tuti lucrili sum catinã (cãtinar; icã fig: cljai)

§ cãtinat (cã-ti-nátŭ) sn cãtinati/cãtinate (cã-ti-ná-ti) – (unã cu cãtinar)
ex: ari cãtinat la poartã

§ cãtnã (cãt-nắ) sm cãtnadz (cãt-nádzĭ) – omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei sh-la cãtinari
{ro: lăcătuş}
{fr: serrurier}
{en: locksmith}

§ cãtinãrii/cãtinãrie (cã-ti-nã-rí-i) sf cãtinãrii (cã-ti-nã-ríĭ) – tehnea-a-atsilui tsi fatsi cãtinari; ducheanea iu s-vindu (icã iu s-fac) cãtinari
{ro: lăcătuşărie}
{fr: métier du serrurier; serrurerie}
{en: locksmith profession; locksmith shop}
ex: la noi eara arshini si nveatsã armãnjlji cãtinãria, dzãtsea cã easti a ghiftsãlor

§ ncatin (ncá-tinŭ) (mi) vb I ncãtinai (ncã-ti-náĭ), ncãtinam (ncã-ti-námŭ), ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtina-ri/ncãtinare (ncã-ti-ná-ri) – ncljiedz cu-un cãtinar un lucru (poartã, dulapi, etc.); bag catina
{ro: închide cu lacătul}
{fr: fermer avec la serrure}
{en: lock with a padlock}
ex: agãrshii sã ncatin (s-u ncljiedz cu cãtinarlu) gãrdina; tuti suntu ncãtinati (ncljiati cu cãtinarlu)

§ ncãtinat (ncã-ti-nátŭ) adg ncãtinatã (ncã-ti-ná-tã), ncãtinats (ncã-ti-nátsĭ), ncãtinati/ncãtinate (ncã-ti-ná-ti) – tsi easti ncljiat cu unã catinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cljai/cljae

cljai/cljae (cljĭá-i) sf cljei (cljĭéĭ) – hãlati njicã di mãnã (di-aradã di metal) cu cari sã ncljiadzã i s-dishcljiadzã un cãtinar i unã bravã (di la unã ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, dishcljitoari, dishcljidzãtoari, cheai; (fig:
1: cljai = (i) bravã); (ii) cãtinar, catinã; expr:
2: bag tu cljai; tsãn cu cljai = ncljid cu cljaea;
3: hiu cljaea-a draclui, a chisãljei = hiu multu scljinciu;
4: li dau cljeili = mor, lji ncljid ocljilj trã totna;
5: lj-aflu cljaea-a lucrului = lj-aflu murafetea-a lucrului; shtiu cum s-u dizleg ipotisea;
6: lj-aspun cljaea = lj-aspun cum s-lu facã un lucru;
7: fur cljeili di la bisearicã = (i) am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.: (ii) hiu om arãu, lai, andihristu;
8: ea s-nica shi “cljeili, cljeili!” striga = s-dzãtsi trã atsel tsi nu-sh mutreashti hala mari tu cari cãdzu ma s-mindueashti la chirãturi; zborlu yini di la pãrmitlu cu muljarea tsi sã nica tu lac shi-lj striga a bãrbat-sui cã ari cljeili di casã n gepi shi nu va poatã s-intrã n casã cãndu va s-toarnã)
{ro: cheie}
{fr: clé}
{en: key}
ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra sã ncljiem usha; li bãgã tu cljai (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisãljei
(expr: multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui
(expr: multu di multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui
(expr: scljinciul a scljincilor); dusi, li deadi cljeili
(expr: muri); furash cljeili di la bisearicã
(expr: eshti om arãu, tsi fats mash lãets)

§ cljiitsã (clji-í-tsã) sf cljiits (clji-ítsĭ) – clai njicã; cljitsã
{ro: cheiţă}
{fr: petite clé}
{en: small key}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: cljaea (fig: bravã, cãtinar) shi cljiitsa)

§ cljitsã (cljí-tsã) sf cljits (cljítsĭ) – (unã cu cljiitsã)
ex: bãgã cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: bravã, cãtinar), nu s-uidiseashti

§ cljiitoari/cljiitoare (clji-i-tŭá-ri) sf cljiitori (clji-i-tórĭ) – (unã cu cljai)
ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem usha

§ cheai/cheae (chĭá-i) sf chei (chĭéĭ) – (unã cu cljai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn