DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amintu1

amintu1 (a-mín-tu) vb I amintai (a-min-táĭ), amintam (a-min-támŭ), amintatã (a-min-tá-tã), amintari/amintare (a-min-tá-ri) – nchirdãsescu tsiva (pãradz i altu lucru) cãndu fac unã stihimã (cãndu mi-alumtu, cãndu mi-antrec cu cariva, cãndu escu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}
ex: lã si pãru cã amintarã unã vãsilii; fã Doamne, s-amintu; adz s-amintã, mãni s-amintã, tritsea dzãlili unã cãti unã; macã-i di la preftu, ghini featsish, cã nãsh li-amintã fãrã asudoari; cara s-hiu cu voi niscãntsã mesh va s-amintu (nchirdãsescu, nvets) multi; cu tsi gioni mi-amintai (nj-aflai, cãdzui tu vreari)!

§ amintat1 (a-min-tátŭ) adg amintatã (a-min-tá-tã), amintats (a-min-tátsĭ), amintati/amintate (a-min-tá-ti) – (lucru) tsi easti nchirdãsit; harea tsi u ari un tsi-ari amintatã tsiva; anchirdãsit, ãnchirdãsit, nchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, loat, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won}
ex: nãsh mãratslji lu-ashtipta s-yinã amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tatã-su cu asudori

§ amintari1/amintare (a-min-tá-ri) sf amintãri (a-min-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchirdãseashti tsiva; anchirdãsiri, ãnchirdãsiri, nchirdãsiri, chirdãsiri, cãzãnsiri, chindisiri, loari, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning, earning}

§ amintatic (a-min-tá-ticŭ) sm fãrã pl – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchirdãseashti cariva; ncherdu, cheari
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain}
ex: mari amintatic easti; tora nu-ai vãrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdãseshti); nu lj-eara di amintatic, cãt lj-eara di altã; veara aestã avum mari amintatic; am amintatic (ved hãiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; nvetslu-a limbãljei armãneascã easti mari amintatic trã armãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãzãnsescu

cãzãnsescu (cã-zãn-sés-cu) vb IV cãzãnsii (cã-zãn-síĭ), cãzãn-seam (cã-zãn-seámŭ), cãzãnsitã (cã-zãn-sí-tã), cãzãnsiri/cãzãnsire (cã-zãn-sí-ri) – amintu (pãradz) cãndu hiu plãtit ti un lucru tsi-l fac; amintu, nchirdãsescu, chirdãsescu, chindisescu, scot
{ro: câştiga}
{fr: gagner}
{en: win, earn}

§ cãzãnsit (cã-zãn-sítŭ) adg cãzãnsitã (cã-zãn-sí-tã), cãzãnsits (cã-zãn-sítsĭ), cãzãnsiti/cãzãnsite (cã-zãn-sí-ti) – (un) tsi-ari amintatã tsiva; (lucrul) tsi easti amintat; amintat, nchirdãsit, chirdãsit, chindisit, scos
{ro: câştigat}
{fr: gagné}
{en: won, earned}

§ cãzãnsiri/cãzãnsire (cã-zãn-sí-ri) sf cãzãnsiri (cã-zãn-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu nchirdãseashti tsiva; nchirdãsiri, chirdãsiri, amintari, chindisiri, scuteari
{ro: acţiunea de a câştiga; câştigare}
{fr: action de gagner}
{en: action of winning (earning)}

§ acãzãnsescu (a-cã-zãn-sés-cu) vb IV acãzãnsii (a-cã-zãn-síĭ), acãzãnseam (a-cã-zãn-seámŭ), acãzãnsitã (a-cã-zãn-sí-tã), acãzãnsiri/acãzãnsire (a-cã-zãn-sí-ri) – (unã cu cãzãnsescu)

§ acãzãnsit (a-cã-zãn-sítŭ) adg acãzãnsitã (a-cã-zãn-sí-tã), acãzãnsits (a-cã-zãn-sítsĭ), acãzãnsiti/acãzãnsite (a-cã-zãn-sí-ti) – (unã cu cãzãnsit)

§ acãzãnsiri/acãzãnsire (a-cã-zãn-sí-ri) sf acãzãnsiri (a-cã-zãn-sírĭ) – (unã cu cãzãnsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãiri/hãire

hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu

§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii

§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta

§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}

§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.

§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncherdu

ncherdu (nchĭér-dhu) sn ncherduri (nchĭér-dhurĭ) – atsea (pãradz, lucri, tinjii, etc.) tsi amintã (nchirdãseashti) cariva; lucrul tsi easti amintat cãndu si nchirdãseashti tsiva; amintatic
{ro: câştig, beneficiu}
{fr: gain, bénéfice}
{en: gain, profit}
ex: di la-aestu lucru nu-avui ncherdu (amintatic); a lui s-hibã, cu ncherdu! (cu tihi, cu-amintatic, cu-ambãreatsã); ncherdu sh-banã s-aibã; cu ncherdu (cu amintatic, cu tihi) s-lã hibã!

§ ancherdu (an-chĭér-dhu) sn ancherduri (an-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ ãncherdu (ãn-chĭér-dhu) sn ãncherduri (ãn-chĭér-dhurĭ) – (unã cu ncherdu)

§ nchirdãsescu (nchir-dhã-sés-cu) vb IV nchir-dãsii (nchir-dhã-síĭ), nchirdãseam (nchir-dhã-seámŭ), nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsiri/nchirdãsire (nchir-dhã-sí-ri) – amintu pãradz (i altu tsiva) cãndu fac unã stihimã (mi-antrec cu cariva, cãndu suntu plãtit ti un lucru tsi-l fac, etc.); ved hãiri di-un lucru tsi-l fac; nj-neg lucrili-ambar; amintu, anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, chirdãsescu, cãzãnsescu, chindisescu, fac, aflu, scot; (fig:
1: nchirdãsescu = mi ncurun, mi ljau, mi nsor/mãrit; expr:
2: altu hascã gura sh-altu nchirdãseashti = altu hascã sh-altu s-cumãnicã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva sã ndreadzi, ashteaptã sã-lj si da un lucru, ma easti altu tsi va lu-aproachi)
{ro: câştiga, profita, beneficia}
{fr: gagner, bénéficier, profiter}
{en: win, earn, profit}
ex: va s-mi nchirdãseascã (s-mi-amintã); s-lu nchirdãseshti (s-lu lucredz cu sãnãtati) agurlu; nãs lji nchirdãsi tutiputa a frati-sui; s-nu li nchirdãseascã casili; cari aravdã nchirdãseashti; si si nchirdãseascã (s-lã njargã lucrili-ambar); si nchirdãsi (fig: si ncurunã), ma dupã un mes s-alãsã di muljari

§ nchirdãsit (nchir-dhã-sítŭ) adg nchirdãsitã (nchir-dhã-sí-tã), nchirdãsits (nchir-dhã-sítsĭ), nchirdãsiti/nchirdãsite (nchir-dhã-sí-ti) – tsi ari vidzutã hãiri (amintatic) di la un lucru tsi-l featsi (di la unã stihimã, etc.); anchirdãsit, ãnchirdãsit, chirdãsit, cãzãnsit, chindisit, scos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn