|
|
nchicutedz
nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I – vedz tu chicutã4
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chicutã4chicutã1
chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)
§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)
§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari
§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);
chicutã4
chicutã4 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – lãngoari di nevri (epilipsia) tsi-l fatsi omlu si s-minã fãrã s-va, s-treamburã, sã-sh cheardã aearea, s-veadã fandazmi, etc.; lãngoarea tsi u-ari atsel tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); chicutari, nchicutari, epilipsii, apuplixii, picã, hali, halã, dãmblã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie, epilepsie}
{fr: apoplexie, paralysie, épilepsie}
{en: apoplexy, stroke, epilepsy}
ex: di iu ti-aflã laea chicutã (dãmblãlu)?; ãlj cãdzu chicutã (apuplixii) mari; si-lj cadã chicutã (dãmlai) greauã; chicuta (dãmblãlu) s-ti-agudeascã!; chicuta (dãmblãlu) pi loc s-ti-aseascã; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicutã!
(expr: s-lu lja draclu!) nãs la mini s-mindueashti?
§ picã2 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã4)
ex: a lor nu lã cadi picã (apuplixii, dãmblã); dauãli s-n-agudeascã pica (dãmblãlu)
§ nchicutedz (nchi-cu-tédzŭ) vb I nchicutai (nchi-cu-táĭ), nchicutam (nchi-cu-támŭ), nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) – agudescu cu dãmblãlu; chicutedz, dãmlusescu
{ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie}
{fr: frapper ou être frappé d’apoplexie, paralysie}
{en: be hit by stroke, apoplexy}
ex: chicuta-nj ti nchicutã (ti-agudi dãmblãlu); chicuta lai s-ti nchicuteadzã (s-ti-agudeascã chicuta, dãmblãlu lai)
§ nchicutat (nchi-cu-tátŭ) adg nchicutatã (nchi-cu-tá-tã), nchicutats (nchi-cu-tátsĭ), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-tá-ti) – agudit di dãmblã; chicutat, dãmlusit
{ro: damblagit, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}
§ nchicutari/nchicutare (nchi-cu-tá-ri) sf nchicutãri (nchi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti agudit di dãmblã; chicutari, dãmlusiri
{ro: acţiunea de a se damblagi, de a paraliza; damblagire}
{fr: action de frapper ou être frappé d’apoplexie}
dãmblã
dãmblã (dãm-blắ) sm dãmbladz (dãm-bládzĭ) – atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã unã vinã dit miduã s-ari astupatã, unã parti i ntreagã, cu un cljag di sãndzi); apuplixii, chicutã, chicutari, nchicutari, picã, hali, halã, dãmlai, dumlai
{ro: apoplexie}
{fr: apoplexie}
{en: apoplexy, stroke}
ex: muri di dãmblã
§ damblã (dám-blã) sf dambli/damble (dám-bli) – (unã cu dãmblã)
ex: lj-cãdzu damblã (lu-agudi apuplixia)
§ dãmblari/dãmblare (dãm-blá-ri) sf dãmblãri (dãm-blắrĭ) – (unã cu dãmblã)
§ dãmblãgiu (dãm-blã-gíŭ) sm, sf dãmblãgii/dãmblãgie (dãm-blã-gí-i), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ), dãmblãgii (dãm-blã-gíĭ) – tsi easti lãndzit (agudit) di dãmblã, nchicutat, dãmlusit
{ro: damblagiu, paralizat, lovit de apoplexie}
{fr: frappé d’apoplexie, paralysé}
{en: stricken by apoplexy}
§ dãmlai/dãmlae (dãm-lá-i) sf dãmlãi (dãm-lắĭ) – (unã cu dãmblã)
§ dumlai/dumlae (dum-lá-i) sf dumlãi (dum-lắĭ) – (unã cu dãmblã)
§ dãmlusescu (dãm-lu-sés-cu) vb IV dãmlusii (dãm-lu-síĭ), dãmluseam (dãm-lu-seámŭ), dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusiri/dãmlusire (dãm-lu-sí-ri) – chirui putearea di minari a unei parti dit trup (di itia cã mi-agudi dãmblãlu); escu agudit di apuplixii; nchicutedz, chicutedz
{ro: paraliza}
{fr: paralyser, frapper d’apoplexie}
{en: paralyse, have a stroke}
§ dãmlusit (dãm-lu-sítŭ) adg dãmlusitã (dãm-lu-sí-tã), dãmlusits (dãm-lu-sítsĭ), dãmlusiti/dãmlusite (dãm-lu-sí-ti) – agudit di dãmblã (apuplixii, dãmlai); chicutat, nchicutat
{ro: damblagit, paralizat}
{fr: paralysé, frappé d’apoplexie}
{en: paralysed, stricken by a stroke}
ex: eara dãmlusit di mãnã sh-di cicior