DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cãrshelj1

cãrshelj1 (cãr-shĭéljĭŭ) sn cãrshalji/cãrshalje (cãr-shĭá-lji) – amis-ticãturã di hiri (di spangu, mpãltiri, per din cap, etc.) tsi suntu greu ti discãceari; shutsãturã dipli-dipli di-unã ciulii di per; (fig:
1: cãrshelj = mintiturã, amisticãturã, cihtisiri, cicãrdisiri, etc.; expr:
2: hir cu cãrshalji = hir mintit, amisticat, shutsãt, cãrshiljos)
{ro: încâlcitură; confuzie}
{fr: embrouillement; confusion, embarras}
{en: entanglement; confusion}
ex: stãi s-disfatsim cãrshaljili

§ ncãrshiljedz (ncãr-shi-ljĭédzŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãr-shiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – li-ameastic ahãntu multu un tru-alantu hirili di mpãlteari (hirili di per din cap, etc.) cã s-fac greu trã discãceari; nji ndreg perlji s-hibã cãtsãrosh, zguri; cãrshi-ljedz, ncãrciljedz, cãrciljedz, ciufulescu; (fig: si ncãrshiljadzã = (i) si ncusureadzã, si nduplicã, si strãmbã; (ii) s-minteashti, cicãrdi-seashti, cihtiseashti)
{ro: încâlci, încurca}
{fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter}
{en: tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)}
ex: nji sã ncãrshilje perlu; la noi muljerli nu sh-u au si shi ncãrshi-ljadzã perlji; di multi poami, lji si ncãrshiljarã (fig: lji si ndu-plicarã) dãrmili

§ ncãrshilj (ncãr-shíljĭŭ) vb I ncãrshiljai (ncãr-shi-ljĭáĭ), ncãrshiljam (ncãr-shi-ljĭámŭ), ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljari/ncãrshiljare (ncãr-shi-ljĭá-ri) – (unã cu ncãrshi-ljedz)
ex: va s-lji si ncãrshilji perlu

§ ncãrshiljat (ncãr-shi-ljĭátŭ) adg ncãrshiljatã (ncãr-shi-ljĭá-tã), ncãrshiljats (ncãr-shi-ljĭátsĭ), ncãrshiljati/ncãrshiljate (ncãr-shi-ljĭá-ti) – (hiri) tsi suntu mintiti ahãntu multu cã suntu greu tri discãceari; (ciulii di per) tsi easti shutsãtã dipli-dipli; cãrshiljat, ncãrciljat, cãrciljat, zgur, cãtsãros, ciufulit
{ro: încâlcit, încurcat, (şuviţă de păr) cârlionţat}
{fr: embrouillé, froissé, froncé, frissoté; (cheveux) bouclés}
{en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mintescu

mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli

§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)

§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nod1

nod1 (nódŭ) sn noadi/noade (nŭá-di) –
1: loclu iu s-leagã dauã hiri (ciori, cumãts di pãndzã, etc.) tra si sta streasi deadun ca un singur hir; loclu dit mesi i di la capit cu cari s-leagã unã cioarã (hir, funi, etc.) di un lucru;
2: loclu dit truplu di arburi iu nchiseashti s-creascã unã alumachi; loclu dit lemnu iu s-veadi urma di iu ari criscutã unã alumachi; piscu;
(expr:
1: un nod = (i) un ficiuric; (ii) loclu iu s-adunã shi s-leagã doauã oasi dit truplu-a omlui; prinod, clidusi, ncljiturã;
2: (nji s-acatsã) nod di gushi = atsea tsi-adu-cheashti omlu cãndu ngljiti cu greu sh-aducheashti cã-lj s-acatsã tsiva tu grumadz “ca un nod”;
3: (nji s-acatsã) nod tu inimã (chep-tu, hicati) = mi-aflu tu-unã mari-angusã, mi nvirin multu, aduches-cu dor “ca un nod” tu inimã cãndu pat tsiva, cãndu mi dispartu di cariva vrut shi-nj lipseashti multu, etc.;
4: sh-ascãpitã nodlu sh-tãcu = arãvdã atseali tsi pãtsã, fãrã s-dzãcã un zbor)
{ro: nod}
{fr: noeud}
{en: knot}
ex: cioarã cu nod; nu pot s-disfac nodlu; adrat unã funi cu noadi; nj-si fatsi un nod
(expr: dor, mirachi, dureari) tu cheptu; sh-elj sh-au un nod
(expr: dor, dureari) la inimã; moasha ascãpitã nodlu; noadi, noadi-lj si dutsi; nod lji s-acatsã a mãratlui
(expr: sã nvirinã multu mãratlu) di tatã; acãtsã s-imnã nodlu
(expr: njiclu); u dor nodurli
(expr: ncljiturli) di la mãnj sh-di la cicioari

§ prinod (pri-nódŭ) sn prinoadi/prinoade (pri-nŭá-di) shi prinoduri (pri-nó-durĭ) – loclu iu s-adunã doauã oasi dit truplu-a omlui; ligãtura tsi s-fatsi namisa di doauã oasi a truplui; clidusi, ncljiturã, lats, alats, nod
{ro: încheietură, articulaţie}
{fr: articulation, jointure}
{en: articulation, joint}
ex: lã da dor prinodurli (alatsãli, ncljiturli) di la cicioari

§ nod2 (nódŭ) (mi) vb I nudai (nu-dáĭ), nudam (nu-dámŭ), nudatã (nu-dá-tã), nudari/nu-dare (nu-dá-ri) – fac un nod; leg un lucru di altu lucru cu un nod; ncãrshiljedz hiri di canda suntu fapti cu noadi; anod, ncãrshiljedz, cãrshiljedz;
(expr:
1: nji si noadã (tu inimã, cheptu) = nji si strindzi inima di dor sh-di jali, nj-am un dor greu tu inimã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn