DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arucani/arucane

arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)

§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu

§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)
ex: aruncãsi (lj-deadi cu arucanea, u strugui) scãndura

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deapir1

deapir1 (deá-pirŭ) sm fãrã pl – zghic prilungu di plãndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, shcljim, shcljimur, suschir, etc.
{ro: vaier, vaiet, tânguire, geamăt}
{fr: lamentation, gémissement}
{en: lament, wailing, moaning}
ex: cãnili, di deapir, aurlã; azã-i deapirlu (dzeamitlu) cu-anami

§ deapir2 (deá-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-ráĭ), dipiram (di-pi-rámŭ), dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirari/dipirare (di-pi-rá-ri) –
1: nj-zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu peanili di pri-un pulj; zmulgu, scot, trag;
2: fac (aurlu i plãngu) ca atumtsea cãndu-nj zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plãndzeri sh-cu dzeamiti; mi-anciup cu cariva (nã scutem perlji); plãngu vãrtos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncãnescu, shcljimur, nilsescu, etc.); (fig: deaspir = (i) dispolj pri cariva di tut tsi ari)
{ro: dăpăra, zmulge (păr, pene); despuia (de tot ce are); (se) plânge, (se) lamenta, geme}
{fr: arracher, épiler, plumer; dépouiller; se lamenter, gémir}
{en: pull up (hairs), pluck (poultry); strip; wail, moan}
ex: mi dipirã (nj-scoasi perlji, mi dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); s-dipirã mãrata ti hilj-tu; s-dipirã di dorlu-a lui; ma nu ti deapirã sh-ahãntu!; cu unã mãnã ti-apãrã sh-cu-alantã ti deapirã (fig: dispoalji); tu sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapirã (si s-acatsã di per, si sã nciupã); strigã shi s-dipirã (shcljimurã, dzimu); niveasta s-dipira (plãndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plãngu shi s-deapirã (trag perlji din cap di jali) mumãnj; s-ti deapiri (s-aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turturã, dado, nj-mi dipiram; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda lã zmuldzea cariva peanili); alghina, dipirãnda (cu plãndzeri sh-cu shcljimurãri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapirã (mi frimintã multu, mi dinjicã); cãnjlji, di-alãtrari, s-dipirarã (avursirã); si s-deapirã (s-plãngã, s-dirinã) chinjlji acãtsarã

§ dipirat (di-pi-rátŭ) adg dipiratã (di-pi-rá-tã), dipirats (di-pi-rátsĭ), dipirati/dipirate (di-pi-rá-ti) – tsi sh-ari zmulsã perlji din cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi
{ro: dăpărat, cu părul sau penele zmulse; despuiat; plâns, lamentat, gemut, disperat}
{fr: arraché, épilé, plumé, dépouillé; désespéré}
{en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, who moans}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzeamit

dzeamit (dzeá-mítŭ) sn dzeamiti/dzeamite (dzeá-mi-ti) – boatsea fãrã noimã tsi u scoati omlu dit gurã cãndu aducheashti unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu poati s-u-aravdã tãcut; dzeamiri, dzimeari, dzimut, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.
{ro: geamăt}
{fr: gémissement}
{en: groan(ing), moan(ing), wail}
ex: acãtsã s-treamurã, si scoatã dzeamiti (ncãniri); vãrtoasi eara dzeamitli (shcljimurli) a ljei; cari poati s-lji avdã dzeamitli?; avdzam mash plãngu, dzeamiti, blãsteami

§ dzem (dzémŭ) vb III shi II dzimui (dzi-múĭ), dzimeam (dzi-méamŭ), dzimutã (dzi-mú-tã), dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) shi dzimeari/dzimeare (dzi-meá-ri) – scot bots surdi sh-fãrã noimã dit gurã, di itia cã aduchescu unã dureari (trupeascã i sufliteascã) tsi nu pot s-u-aravdu tãcut; ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, shcljimuredz, shcljumuredz, schimur, scljimbur, shcljimur, nilsescu, nãlsescu;
(expr: dzeami di oaminj (lao, lumi, etc.) = suntu-adunats stog, multsã oaminj (lao, lumi, etc.)
{ro: geme}
{fr: gémir}
{en: groan, moan, wail}
ex: acãtsã s-dzeamã (s-ancãneascã); “oarã bunã”! dzimu (ncãni, shcljimurã) ea; dzimu tutã noaptea, fãrã-acumtinari; dzimea (ncãnea) shi angãnea (shi-sh loa greu anasa); “pondu Crã-ciun”! dzimu Stamuli; inima-nj tsi dzeami; gura-aestã cari-sh dzeami; dzimea adãncos muntili ntreg; dzimãnda nincã nãoarã; dzimea di multã lumi tsi eara
(expr: avea multã lumi)

§ dzimut (dzi-mútŭ) adg dzimutã (dzi-mú-tã), dzimuts (dzi-mútsĭ), dzimu-ti/dzimute (dzi-mú-ti) – tsi scoati dzeamiti (bots surdi shi fãrã noi-mã) dit gurã; boatsea fãrã noimã scoasã dit gurã cãndu omlu dzeami; ncãnit, ancãnit, ãncãnit, schimurat, scljimburat, shclji-murat, nilsit, nãlsit
{ro: gemut}
{fr: gémi}
{en: groaned, moaned, wailed}

§ dzeamiri/dzeamire (dzeá-mi-ri) sf dzeamiri (dzeá-mirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzeami; dzimeari, ncãniri, ancãniri, ãncãniri, scljimburari, schimurari, shcljimurari, nilsiri, nãlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur
{ro: acţiunea de a geme; gemere, geamăt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn