DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deca1

deca1 (dé-ca) invar [zbor spus ma multu a njitslor] – tsi shadi ncãlicat pri-un cal; tsi ari ncãlicatã pri tsiva (cal, om, vãrã-altã pravdã, vãr lucru, etc.); decã, ancãlar, ncãlar, ncãlicat, cãlar, cãvalã
{ro: călare}
{fr: à cheval}
{en: on horseback}
ex: bagã-mi deca (ncãlar)

§ decã (dé-cã) invar – (unã cu deca1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fut1

fut1 (fútŭ) vb III shi II futui (fu-túĭ), futeam (fu-teámŭ), fututã (fu-tú-tã), futiri/futire (fú-ti-ri) shi futeari/futeare (fu-teá-ri) – (bãrbat) mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari tra s-u mbairu; ambairu, ampihiur, ciumulescu, ncalic;
(expr: futu-nji-ts, futu-nji-lj, futu-nji-vã, futu-nji-lã cãndila = ngiurãturi)
{ro: fute}
{fr: baiser, accomplir l’acte sexuel}
{en: copulate, fuck}

§ futut (fu-tútŭ) adg fututã (fu-tú-tã), fututs (fu-tútsĭ), fututi/futute (fu-tú-ti) – tsi s-ari bãgatã tu-ashtirnut cu cariva shi s-ari mbãiratã; ambãirat, ampihiurat, ciumulit, ncãlicat
{ro: futut}
{fr: baisé, qui a accompli l’acte sexuel}
{en: fucked}

§ futiri/futire (fú-ti-ri) sf futiri (fú-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bãrbat si mbairã cu-unã muljari; ambãirari, ampihiurari, ciumuliri, ncãlicari
{ro: acţiunea de a fute}
{fr: action de baiser, d’accomplir l’acte sexuel}
{en: action of fucking}

§ futeari/futeare (fu-teá-ri) sf futeri (fu-térĭ) sf – (unã cu futiri)

§ futeai (fu-teáĭŭ) sm futeaeanj (fu-tea-ĭánjĭ) – bãrbat tsi alagã multu dupã muljeri tra s-li-ambairã; curvar
{ro: futăcios}
{fr: passionné pour les plaisirs charnels}
{en: fucker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

irghile

irghile (ir-ghi-lé) sm irghiladz (ir-ghi-ládzĭ) shi irghiledz (ir-ghi-lédzĭ) – turmã di calj tsi crescu shi pascu deadun; irghilii
{ro: herghelie}
{fr: haras, troupeau de chevaux}
{en: stud of horses}
ex: irghiladz nincãlicats; dimãndã s-lu bagã tu irghile s-lu vatãmã eapili shi s-lu-astingã cu clutsãtsli

§ irghilii/irghilie (ir-ghi-lí-i) sf irghilii (ir-ghi-líĭ) – (unã cu irghile)
ex: nu-ari irghilii mari

§ irghilish (ir-ghi-líshĭŭ) adg irghilishi/irghilishe (ir-ghi-lí-shi), irghilish (ir-ghi-líshĭ), irghilishi/irghilishe (ir-ghi-lí-shi) – tsi ari s-facã cu-unã irghilii; tsi yini dit irghilii; di irghile
{ro: de herghelie}
{fr: de haras, qui provient d’un haras}
{en: of a stud of horses}
ex: cãvalã pri un cal irghilish (dit irghile); eapi irghilishi (tsi yin dit irghilii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrlescu

mãrlescu (mãr-lés-cu) (mi) vb IV mãrlii (mãr-líĭ), mãrleam (mãr-leámŭ), mãrlitã (mãr-lí-tã), mãrliri/mãrlire (mãr-lí-ri) – l-duc birbeclu (tsaplu) la oai (caprã) tra s-u ncalicã; birbeclu (tsaplu) ncalicã unã oai (caprã); pãrcescu
{ro: mârli, împreuna (berbecul cu oaia, ţapul cu capra)}
{fr: béliner, couvrir, s’apparier (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: tup, copulate with (ewe, goat)}
ex: oili s-mãrlirã (furã ncãlicati di birbets); un birbec poati s-mãrleascã (si ncalicã) treidzãts di oi

§ mãrlitã (mãr-lí-tã) adg (mash fiminin) mãrliti/mãrlite (mãr-lí-ti) – (oaea, capra) tsi fu ncãlicatã di (birbec, tsap); pãrcitã
{ro: mârlită}
{fr: bélinée, appariée (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: tupped, copulated with (a ram)}

§ mãrliri/mãrlire (mãr-lí-ri) sf mãrliri (mãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un birbec mãrleasti unã oai; pãrciri
{ro: acţiunea de a mârli, de a împreuna (berbecul cu oaia, ţapul cu capra); mârlire}
{fr: action de béliner, de couvrir, de s’apparier (en parlant des brebis et des chèvres)}
{en: action of tupping, of copulating with (ewe, goat)}

§ mãrliturã (mãr-li-tú-rã) sf mãrlituri (mãr-li-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãrlescu oili (cãprili); chirolu tsi easti si s-mãrleascã oili (cãprili); mãrliri, pãrciri
{ro: mârlire}
{fr: appariement}
{en: mating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã