caldu (cál-du) adg caldã (cál-dã), caldzã (cál-dzã), caldi/calde (cál-di) – cari nu easti aratsi ma da (alasã, scoati, etc.) cãldurã sh-lu ncãldzashti loclu di deavãrliga;
(expr:
1: hiu (om) caldu = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut;
2: s-vindi ca pãnea caldã = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja;
3:
5: (easti bun) ca pãnea caldã = (easti om) multu bun, ari unã inimã di-amalamã, multu bunã;
4: nu-nj fatsi nitsi caldu, nitsi aratsi = unã-nj fatsi, cã-i unã soi i alantã, nu mi mealã)
{ro: cald}
{fr: chaud}
{en: warm}
ex: easti caldu (fatsi cãldurã) azã; eara nicã caldu (fãtsea nicã cãldurã) cãndu agiumsi hilj-su; tu cripata-a dzuãljei, treatsi un vimtu caldu; ded di un om caldu
(expr: tsi ari paradz, tsi easti avut)
§ cãldurã (cãl-dú-rã) sf cãlduri (cãl-dúrĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cãloari, cãroari, acuroari, dugoarã; (fig: cãlduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lãndzit (arãtsit) shi truplu lji s-ari ncãldzãtã multu; focuri, heavrã, pirito)
{ro: căldură}
{fr: chaleur}
{en: warmth}
ex: deadi un soari dultsi sh-caldu, s-creapã sh-chetrili di cãldurã; nu s-tradzi cãldura-aestã; aoa avem mari cãlduri; ficiorlu ari cãldurã (fig: heavrã, pirito); avum cãlduri (cãlori) mãri; lucru xen, nu tsãni cãldurã
§ cãldishor (cãl-di-shĭórŭ) adg cãldishoarã (cãl-di-shĭŭá-rã), cãldi-shori (cãl-di-shĭórĭ), cãldishoari/cãldishoare (cãl-di-shĭŭá-ri) – tsi easti niheamã (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, hljo
{ro: călduţ}
{fr: tiède}
{en: lukewarm, tepid}
ex: treatsi-un vimtu cãldishor (niheamã caldu) shi dultsi
§ cãloari/cãloare (cã-lŭá-ri) sf cãlori (cã-lórĭ) – harea tsi u-ari lucrul tsi easti caldu; cãldurã multã tsi dugureashti; cãldurã, cãroari, curoari, acuroari, dugoarã, flogã, pãrjalã
{ro: căldură, arşiţă}
{fr: chaleur excessive}
{en: intense heat}
ex: tu ayia a cãloariljei (a cãldurãljei) di vearã; lucrãm tu cãloari (cãldurã); dishcljidi pingerea cã easti mari cãloari; nj-easti cãloari (caldu, cãldurã)
§ cãroari/cãroare (cã-rŭá-ri) sf cãrori (cã-rórĭ) – (unã cu cãloari)
ex: nj-easti cãroari, va-nj scot saclu; mari cãroari fu aeri
§ curoari/curoare (cu-rŭá-ri) sf curori (cu-rórĭ) – (unã cu cãroari)
ex: pri curoari sh-asudoari
§ acuroari/acuroare (a-cu-rŭá-ri) sf acurori (a-cu-rórĭ) – (unã cu cãroari)
ex: tsi nj-easti acuroari!
§ cãlduros (cãl-du-rósŭ) adg cãlduroasã (cãl-du-rŭá-sã), cãldurosh (cãl-du-róshĭ), cãlduroasi/cãlduroase (cãl-du-rŭá-si) – tsi easti caldu; tsi tsãni (da, adutsi) cãldurã
{ro: călduros}
{fr: qui donne ou garde de la chaleur}
{en: that keeps or gives warmth}
ex: bãtea un vimtu cãlduros (caldu, tsi adutsea cãldurã); udãlu easti cãlduros (caldu, tsi tsãni cãldura)
§ cãruros (cã-ru-rósŭ) adg cãruroasã (cã-ru-rŭá-sã), cãrurosh (cã-ru-róshĭ), cãruroasi/cãruroase (cã-ru-rŭá-si) – tsi easti multu caldu; tsi tsãni (da, adutsi) cãroari; cãlduros
{ro: călduros}
{fr: qui donne ou garde de la chaleur excessive}
{en: that keeps or gives intense heat}
ex: oda easti cãruroasã (multu cãl-duroasã)
§ ncãldzãscu (ncãl-dzãs-cu) (mi) vb IV ncãldzãi (ncãl-dzắĭ), ncãldzam (ncãl-dzámŭ), ncãldzãtã (ncãl-dzắ-tã), ncãldzã-ri/ncãldzãre (ncãl-dzắ-ri) – l-fac pri cariva sã-lj hibã caldu; lu-aprochi un lucru di-un izvur di cãldurã tra s-lu fac ma caldu; (chirolu) s-fatsi ma caldu; mi-aprindu di cãldurã, alãgari shi avursealã multã; ncãlduredz, ncãluredz, dugurescu;
(expr: nu mi ncãldzashti = nu mi ntiriseadzã; nu mi sinfirseashti; nu-nj dzãtsi mari lucru)
{ro: (se) încălzi, (se) înfierbânta}
{fr: (se) chauffer}
{en: warm up, heat up}
ex: soarili ncãldzashti loclu; la chept s-lu strãndzi s-lu ncãldzãshti; si ncãldza tu soari; ncãldzashti carnea; aestã bideni va s-lji ncãldzascã oslu; si ncãldzã chirolu; mi-apru-cheai di foc s-mi ncãldzãscu; nu mi ncãldzãscu mini
(expr: nu-nj dzãc mari lucru) aesti; nu si ncãldzã faua ghini
§ ncãldzãt (ncãl-dzắtŭ) adg ncãldzãtã (ncãl-dzắ-tã), ncãldzãts (ncãl-dzắtsĭ), ncãldzãti/ncãldzãte (ncãl-dzắ-ti) – tsi lj-easti (tsi s-featsi) ma caldu; ncãldurat, ncãlurat
{ro: încălzit, înfierbântat}
{fr: chauffé}
{en: warmed up, heated up}
§ ncãldzãri/ncãldzãre (ncãl-dzắ-ri) sf ncãldzãri (ncãl-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva si ncãldzashti; ncãldurari, ncãlurari
{ro: acţiunea de a (se) încălzi, de a (se) înfierbânta; încălzire}
{fr: action de (se) chauffer}
{en: action of warming up, of heating up}
§ ncãlduredz (ncãl-du-rédzŭ) (mi) vb I ncãldurai (ncãl-du-ráĭ), ncãlduram (ncãl-du-rámŭ), ncãlduratã (ncãl-du-rá-tã), ncãldurari/ncãldurare (ncãl-du-rá-ri) – (unã cu ncãldzãscu)
§ ncãldurat (ncãl-du-rátŭ) adg ncãlduratã (ncãl-du-rá-tã), ncãldurats (ncãl-du-rátsĭ), ncãldura-ti/ncãldurate (ncãl-du-rá-ti) – (unã cu ncãldzãt)
§ ncãldura-ri/ncãldurare (ncãl-du-rá-ri) sf ncãldurãri (ncãl-du-rắrĭ) – (unã cu ncãldzãri)
§ ncãluredz (ncã-lu-rédzŭ) vb I ncãlurai (ncã-lu-ráĭ), ncãluram (ncã-lu-rámŭ), ncãluratã (ncã-lu-rá-tã), ncãlura-ri/ncãlurare (ncã-lu-rá-ri) – l-fac pri cariva tra sã-lj hibã multã cãldurã; lu-aprochi un lucru di-un izvur di cãldurã tra s-lu fac multu caldu; mi-aprindu di multã cãldurã, alãgari shi avursealã multã; ncãldzãscu; dugurescu; ncãlduredz
{ro: (se) înfierbânta}
{fr: (se) chauffer}
{en: heat up}
ex: di cãloari mari, tuts aveam ncãluratã (apreasã di cãldurã), pãnã sh-caljlji
§ ncãlurat (ncã-lu-rátŭ) adg ncãluratã (ncã-lu-rá-tã), ncãlurats (ncã-lu-rátsĭ), ncãlura-ti/ncãlurate (ncã-lu-rá-ti) – tsi s-ari ncãldzãtã multu; tsi s-ari apreasã multu (di-alãgari, di avursiri); ncãldzãt, ncãlurat
{ro: înfierbântat}
{fr: chauffé}
{en: heated up}
§ ncãlura-ri/ncãlurare (ncã-lu-rá-ri) sf ncãlurãri (ncã-lu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã ncãlureadzã; ncãldzãri, ncãldurari, duguriri
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta}
{fr: action de (se) chauffer}
{en: action of heating up}
