DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzbun

arãzbun (a-rãz-búnŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãz-bunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbuna-ri/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; cu-atseali tsi fac lu hãrsescu pri cariva; arãzbunedz, mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, azbun
{ro: linişti, îmbuna, împăca, mulţumi}
{fr: apaiser, (ré)concilier, contenter}
{en: appease, soothe; make up, reconcile; satisfy}
ex: acats s-lu arãzbun (isihãsescu); maea mutrea s-lji arãzbunã (hãrseascã); s-arãzbunj (s-u mbunedz) mãrata mumã

§ arãzbunedz (a-rãz-bu-nédzŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãzbunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – (unã cu arãzbun)
ex: u pitricu soacrã-sa ca sã s-arãzbuneadzã (si s-hãrseascã) sh-nãsã

§ arãzbunat (a-rãz-bu-nátŭ) adg arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunats (a-rãz-bu-nátsĭ), arãzbunati/arãzbunate (a-rãz-bu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma isih, si s-hãrseascã dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i bunili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; mbunat, ambunat, azbunat
{ro: liniştit, îmbunat, împăcat, mul-ţumit}
{fr: apaisé, (ré)concilié, contenté}
{en: appeased, soothed; reconciled, satisfied}

§ arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) sf arãzbunãri (a-rãz-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-arãzbunã; ambunari, azbunari, arãzbunari
{ro: acţiunea de a linişti, de a îmbuna, de a împăca, de a mulţumi; liniştire, îm-bunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (ré)concilier, de contenter; reconciliation; contentement}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation, contentment}
ex: s-aflã arãzbunari

§ arãzbãn (a-rãz-bắnŭ) (mi) vb I arãzbãnai (a-rãz-bã-náĭ), arãzbãnam (a-rãz-bã-námŭ), arãzbãnatã (a-rãz-bã-ná-tã), arãzbãnari/arãzbãnare (a-rãz-bã-ná-ri) – (unã cu arãzbun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}
{en: action of shouting, of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of chiding; howl, yell, roar}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrishi/bãrishe

bãrishi/bãrishe (bã-rí-shi) sf fãrã pl – mbunarea tsi s-fatsi ntrã (namisa di) oaminj ncãceats shi isihia (irinea, duzenea, armunia) tsi yini dupã aestã mbunari
{ro: pace; împăcare}
{fr: paix, conciliation}
{en: peace, conciliation}
ex: featsirã bãrishi (featsirã izini, sã mbunarã)

§ barish (bá-rishĭŭ) adv – ca doi oaspits bunj
{ro: armonic, prieteneşte}
{fr: amicalement, à l’aimable}
{en: friendly}
ex: njergu doilji barish, barish (ca doi oaspits bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}
{en: action of kissing, of embracing; kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtigurii/cãtigurie

cãtigurii/cãtigurie (cã-ti-gu-rí-i) sf cãtigurii (cã-ti-gu-ríĭ) – zboarãli greali tsi li-aruc a unui cãndu lu ncaci (lu-aurlu) tr-atseali tsi ari faptã; zboarãli slabi tsi li dzãc (li ngrãpsescu) trã un cari, dupã mintea-a mea, nu-ari faptã un lucru cum lipsea fãtseari; minciunã dzãsã maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã a unui om tinjisit; zburãrea di-arãu tsi u fac trã cariva; cãtigurilji, ncãceari, vãryiri, efterii, muhtani, cacuzburãri, pãrãturã
{ro: reproş, acuzaţie, critică, calomnie}
{fr: reproche, accusation, blâme, critique}
{en: blame, accusation, critique}
ex: atumtsea aduchi cã ficiorlu nu-avea faptã cãtiguria tsi-lj fãtsea muljari-sa; afirea-mi, Doamne, di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã

§ cãtigurilji/cãtigurilje (cã-ti-gu-rí-lji) sf cãtigurilj (cã-ti-gu-ríljĭ) – (unã cu cãtigurii)

§ cãtigursescu (cã-ti-gur-sés-cu) (mi) vb IV cãtigursii (cã-ti-gur-síĭ), cãtigurseam (cã-ti-gur-seámŭ), cãti-gursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursiri/cãtigursire (cã-ti-gur-sí-ri) – lj-fac unã cãtigurii; lj-dzãc a unui cã el easti cu stepsu tu-atseali tsi ari faptã; cã nu hiu sinfuni trã un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cariva shi, cu-unã boatsi apreasã lj-aruc zboarã greali, l-vãryescu; l-bag dinãpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburãscu pri cariva di-arãu; dzãc zboarã (di-aradã minciunoasi) a unui om tinjisit, maxus ca sã-lj s-aspargã numa-lj bunã; ncaci, lu-aurlu, cacuzburãscu, sãhunescu
{ro: reproşa, acuza, critica, defăima}
{fr: reprocher, accuser, blâmer, critiquer, calomnier}
{en: reproach, accuse, blame, criticize, slander}
ex: nãinti di mãrtari, sh-cãtigursi (lu zburã di-arãu) bãrbatlu; featili suntu buni, nu li cãtigursescu; tsi ma cãtigurseshti featili-a noastri? (li zburãshti di-arãu; lã dzãts cã eali au stepsu sh-nu featsirã ghini?); featili suntu buni, nu li cãtigursescu; cati dzuã ãl cãtigursea la bãrbat-su

§ cãtigursit (cã-ti-gur-sítŭ) adg cãtigursitã (cã-ti-gur-sí-tã), cãtigursits (cã-ti-gur-sítsĭ), cãtigursiti/cãtigursite (cã-ti-gur-sí-ti) – tsi easti ncãceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari faptã; tsi-lj s-ari dzãsã cã ari faptã un lucru (tsi nu para-i bun) sh-cã stepsul easti a lui; tsi easti zburãt arãu; ncãceat, aurlat, cacuzburãt, sãhunit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn