|
|
nazi/naze
nazi/naze (ná-zi) sf nãzi (nắzĭ) – unã mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini tsi u-ari cariva; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; naji, cãprici, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: naz}
{fr: minauderie, dédain feint, caprice}
{en: whim, caprice}
ex: s-u lja tri nazea a lumiljei; nj-fatsi nãzi; yinu, nãzi (camomati) nu-nj fã; easti om cu nãzi (easti nizearcu)
§ naji/naje (ná-ji) sf nãji (nắjĭ) – (unã cu nazi)
ex: fãtsea nãji (mutri); grea-nj shi nu-nj fã nãji (mutri); duri fitsesh nãji (camomati)
§ nizearcu (ni-zeár-cu) adg nizearcã (ni-zeár-cã), nizeartsã (ni-zeár-tsã), nizeartsi/nizeartse (ni-zeár-tsi) – (om, cal, etc.) tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, cãpricearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}
ex: aveam un cal nizearcu (cu nãzi, anapud)
amurã1
amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)
§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili
camomati/camomate
camomati/camomate sf pl – mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirãchi tsi yin aniorihta, tsi trec agonja shi s-alãxescu dit unã minutã tu-alantã, fãrã multã minduiri; nãzi, nãji, coadi, mutri
{ro: naz}
{fr: façons, manières, caprices}
{en: whims, caprices}
cãprici
cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici
§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}
§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)
§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}
§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}
§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}
dud2
dud2 (dúdŭ) sm dudz (dúdzĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasi shi mplini di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-aduc multu cu amura); mureauã, cearnicean, cirnici, cernici, cirici
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}
§ dudã (dú-dã) sf dudi/dude (dú-di) – yimisha faptã di pomlu dud; amurã, murã, mãnazi, manazi, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
fãrfudã
fãrfudã (fãr-fú-dã) sf fãrfudz (fãr-fúdzĭ) – mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, cãprici, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: tsi-s aesti lãi fãrfudz? (nãzi, cãprici?)
lulustrufã
lulustrufã (lu-lus-trú-fã) sf lulustrufi/lulustrufe (lu-lus-trú-fi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc, dit cari es arãdãtsinj (stulonj), cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjurizmã mushatã, aroshi arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; lilishtrufã, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, gljurã
{ro: fragă}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
ex: loc mplin cu mãnazi sh-cu lulustrufi
§ lilishtrufã (li-lish-trú-fã) sf lilishtrufi/lilishtrufe (li-lish-trú-fi) – (unã cu lulustrufã)
manazi1/manaze
manazi1/manaze (ma-ná-zi) sf manãzi (ma-nắzĭ) – unã cu mãnazi1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mãnazi1mãnazi1/mãnaze
mãnazi1/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; manazi, amurã, murã; (fig: mãnazi = arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: loc mplin cu mãnazi
§ manazi1/manaze (ma-ná-zi) sf manãzi (ma-nắzĭ) – (unã cu mãnazi)
mãnazi2/mãnaze
mãnazi2/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – yimisha faptã di pomlu mureauã, njicã, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-adutsi multu cu aznjura, znjura, cãpinca, amura); manazi, amurã, murã, dudã, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici, tseritsã
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}
§ manazi2/manaze (ma-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – (unã cu murã2)
manazi2/manaze
manazi2/manaze (ma-ná-zi) sf – vedz tu mãnazi2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mãnazi2