DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurã1

amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)

§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

camomati/camomate

camomati/camomate sf pl – mirãchi lishoari, naljurea, sh-niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirãchi tsi yin aniorihta, tsi trec agonja shi s-alãxescu dit unã minutã tu-alantã, fãrã multã minduiri; nãzi, nãji, coadi, mutri
{ro: naz}
{fr: façons, manières, caprices}
{en: whims, caprices}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãprici

cãprici (cã-prícĭŭ) sn cãprici/cãprice (cã-prí-ci) – mirachea lishoarã tsi u-ari cariva, naljurea sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, fãrfudã, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: om cu cãprici

§ cãpricearcu (cã-pri-cĭár-cu) adg cãpricearcã (cã-pri-cĭár-cã), cãpriceartsã (cã-pri-cĭár-tsã) shi cãpri-ceartsi (cã-pri-cĭár-tsi), cãpriceartsi/cãpriceartse (cã-pri-cĭár-tsi) – tsi fatsi nãzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cãpricear, nizearcu
{ro: capricios}
{fr: capricieux}
{en: capricious}

§ cãpricear (cã-pri-cĭárŭ) adg cãpricearã (cã-pri-cĭá-rã), cãpriceari (cã-pri-cĭárĭ), cãpriceari/cãpriceare (cã-pri-cĭá-ri) – (unã cu cãpricearcu)

§ cãpritsusescu (cã-pri-tsu-sés-cu) vb IV cãpritsusii (cã-pri-tsu-síĭ), cãpritsuseam (cã-pri-tsu-seámŭ), cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) – un lucru mi fatsi s-hiu cãpricearcu; mi fac cãpricearcu
{ro: deveni capricios}
{fr: devenir capricieux}
{en: become capricious}

§ cãpritsusit (cã-pri-tsu-sítŭ) adg cãpritsusitã (cã-pri-tsu-sí-tã), cãpritsusits (cã-pri-tsu-sítsĭ), cãpritsusiti/cãpritsusite (cã-pri-tsu-sí-ti) – faptu cãpricearcu
{ro: devenit capricios}
{fr: qui est devenu capricieux}
{en: who became capricious}

§ cãpritsusiri/cãpritsusire (cã-pri-tsu-sí-ri) sf cãpritsusiri (cã-pri-tsu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cãpritsusescu
{ro: acţiunea de a deveni capricios}
{fr: action de devenir capricieux}
{en: action of becoming capricious}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dud2

dud2 (dúdŭ) sm dudz (dúdzĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasi shi mplini di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-aduc multu cu amura); mureauã, cearnicean, cirnici, cernici, cirici
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}

§ dudã (dú-dã) sf dudi/dude (dú-di) – yimisha faptã di pomlu dud; amurã, murã, mãnazi, manazi, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrfudã

fãrfudã (fãr-fú-dã) sf fãrfudz (fãr-fúdzĭ) – mirachi lishoarã, naljurea, sh-niminduitã ghini; mirachi tsi yini aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alãxeashti lishor, fãrã multã minduiri; nazi, naji, cãprici, camomati, mutri
{ro: capriciu, naz}
{fr: minauderie, caprice, inconstance, égarement}
{en: whim, caprice}
ex: tsi-s aesti lãi fãrfudz? (nãzi, cãprici?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lulustrufã

lulustrufã (lu-lus-trú-fã) sf lulustrufi/lulustrufe (lu-lus-trú-fi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc, dit cari es arãdãtsinj (stulonj), cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjurizmã mushatã, aroshi arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; lilishtrufã, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, gljurã
{ro: fragă}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
ex: loc mplin cu mãnazi sh-cu lulustrufi

§ lilishtrufã (li-lish-trú-fã) sf lilishtrufi/lilishtrufe (li-lish-trú-fi) – (unã cu lulustrufã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnazi1/mãnaze

nazi1/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; manazi, amurã, murã; (fig: mãnazi = arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: loc mplin cu mãnazi

§ manazi1/manaze (ma-ná-zi) sf manãzi (ma-nắzĭ) – (unã cu mãnazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnazi2/mãnaze

nazi2/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – yimisha faptã di pomlu mureauã, njicã, adunati ma multi tru un loc, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-adutsi multu cu aznjura, znjura, cãpinca, amura); manazi, amurã, murã, dudã, cearniceanã, cirnici, cernici, cirici, tseritsã
{ro: dudă}
{fr: mûre}
{en: mulberry}

§ manazi2/manaze (ma-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – (unã cu murã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã