|
|
nastur
nastur (nás-turŭ) sm nasturi (nás-turĭ) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã, faptã tut tu stranj); anastur, folã; (fig: nastur (di ficior) = ficior livendu; bugdan di ficior)
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: purta ileca cu-un nastur di asimi; coasi-nj un nastur (unã folã) la mãnicã; am trei nasturi (fig: bugdanj) di ficiori
§ anastur (a-nás-turŭ) sm anasturi (a-nás-turĭ) – (unã cu nastur)
anastur
anastur (a-nás-turŭ) sm – vedz tu nastur
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nasturfolã1
folã1 (fó-lã) sf foli/fole (fó-li) – cumatã njicã (di-aradã stronghilã ca un parã) faptã di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari s-acatsã stranjili tra s-nu s-disfacã (cu cusearea-a lor pri stranji di-unã parti shi cu tritsearea-a lor prit unã guvã di-alantã parti, faptã tut tu stranj); nastur, anastur
{ro: nasture}
{fr: bouton}
{en: bouton}
ex: cãmeasha nu-ari foli (nasturi)
folã2
folã2 (fó-lã) sf foli/fole (fó-li) – lucru njic (ca un nastur) cari ari tu el bãgatã unã yitrii (cari di-aradã sã ngljiti i s-tucheashti n gurã); hap, hapã, haphi
{ro: pilulă}
{fr: pilule}
{en: pill}
ex: l-fãrmãcarã cu-unã folã (haphi)
glãcã
glãcã (glắ-cã) sf fãrã pl – partea di nuntru (ca unã sulinã) a gru-madzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mãcarea ngljitatã, dit gurã tu stumahi;
(expr: cãtã lj-arucã tu glãcã! = cãtã mãcari u-arucuteashti prit gãrgãlan, tsi ljuftã easti!)
{ro: esofag}
{fr: oesophage}
{en: esophagus}
§ glãcãescu (glã-cã-ĭés-cu) vb IV glãcãii (glã-cã-íĭ), glãcãeam (glã-cã-ĭámŭ), glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) – mãc cu multã limãryii, ca un lup, fãrã s-ljau anasã; angljit (arucutescu prit gãrgãlan) cu-agunjii sh-fãrã s-ameastic multu mãcarea; glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, bucusescu, angljit, ascapit
{ro: înghiţi pe nerăsuflate, înfulica, hăpăi, devora}
{fr: avaler hâtivement (avidement) comme un loup}
{en: swallow, devour, gulp down like a wolf}
ex: lu glãcui merlu (lu-ascãpitã, lu-arucuti prit gãrgãlan) unãshunã
§ glãcãit (glã-cã-ítŭ) adg glãcãitã (glã-cã-í-tã), glãcãits (glã-cã-ítsĭ), glãcãi-ti/glãcãite (glã-cã-í-ti) – (lucru) tsi easti ngljitat cu agunjii sh-fãrã anasã; glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, bucusit, angljitat, ascãpitat
{ro: înghiţit pe nerăsuflate, înfulicat, hăpăit, devorat}
{fr: avalé hâtivement (avidement)}
{en: swallowed, devoured, gulped down}
§ glãcãiri/glãcãire (glã-cã-í-ri) sf glãcãiri (glã-cã-írĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi glãcãeashti tsiva; glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, bucusiri, angljitari, ascãpitari
{ro: acţiunea de a înghiţi pe nerăsuflate, de a înfulica, de a hăpăi, de a devora; înghiţire, înfulicare, hăpăire, devorare}
{fr: action d’avaler hâtivement (avi-dement)}
{en: action of swallowing, of devouring, of gulping down}
§ glãpuescu (glã-pu-ĭés-cu) vb IV glãpuii (glã-pu-íĭ), glãpueam (glã-pu-ĭámŭ), glãpuitã (glã-pu-í-tã), glãpuiri/glãpuire (glã-pu-í-ri) – (unã cu glãcãescu)
ex: glãpui njarea di prisuprã; li glãpui pãn di unã, shasi cireapuri di pãnj; s-lji hirbem astarã shi s-lji glãpuim
sidefi/sidefe
sidefi/sidefe (si-dé-fi) sf sidehi (si-déhĭ) – luguria tsi s-aflã tu partea di nãuntru di la niscãnti turlii di burlidz (tsi easti durã, albã, tsi pari s-arucã aradzi cu multi hromi, ca atseali di curcubeu, sh-dit cari s-fac nasturi, cãpãchi di cutii, mãneari di cãtsuti, etc.)
{ro: sidef}
{fr: nacre}
{en: mother of pearl}
ex: aushlu avea tu mãnã unã cumbuloyi di sidefi; nasturlji di sidefi nu suntu scunchi; cutia di sidefi s-afla pri measã
zavã
zavã (zã-vã) sf zavi/zave (zá-vi) – ma multi turlii di hãlãts njits cu cari s-acatsã un stranj tra sã ncljidã, tsi au di-aradã un cãrlig (zava mascurã), tsi s-acatsã di-un nel (zava feaminã); cupceauã, cãrfitsã, cupitsã, ciuprachi, ciuprecã, ceaprachi, ciprachi, cljishutsã
{ro: copcă}
{fr: agrafe (faite de fil de fer)}
{en: clasp, hook}
ex: scoasi nasturi, zavi