§ anãpudilji/anãpudilje (a-nã-pu-dhí-lji) sf anãpudilj (a-nã-pu-dhílj) –
1: harea tsi u-ari atsel tsi easti anapud (sh-cari fatsi lucrili anapuda); anapudilji, anapudzãlji, anãpudzãlji;
2: tihi anapudã; tihi oarbã; tihi lai; anapudilji, nitihi
{ro: îndărătnicie; ghinion}
{fr: esprit de travers; caprice; guignon, adversité}
{en: stubborness, awkward temper; misfortune, bad luck}
ex: las s-chearã anãpudilja

§ anapudilji/anapudilje (a-na-pu-dhí-lji) sf anapudilj (a-na-pu-dhílj) – (unã cu anãpudilji)
ex: vidzush ahãntã anapudilji (tihi oarbã)

§ anapudzãlji/anapudzãlje (a-na-pu-dzã-lji) sf anapudzãlj (a-na-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzã-lji/anãpudzãlje (a-nã-pu-dzã-lji) sf anãpudzãlj (a-nã-pu-dzãlj) – (unã cu anãpudilji)

§ anãpudzãscu (a-nã-pu-dzắs-cu) vb IV anãpudzãi (a-nã-pu-dzắĭ), anãpudzam (a-nã-pu-dzámŭ), anãpu-dzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) – nu voi s-ascultu di vãr sh-fac mash tsi voi mini, dupã caplu-a meu; mi fac multu anapud; fac lucri strãmbi (anapuda)
{ro: îndărătnici, deveni neascultător}
{fr: devenir retif et turbulent}
{en: become disobedient, stubborn and turbulent}
ex: ficiorlji anãpu-dzãrã (s-featsirã anapudz) ca vãrnãoarã; zboarãli-a lui mi-anãpu-dzãrã (mi featsirã arãu) multu

§ anãpudzãt (a-nã-pu-dzắtŭ) adg anãpudzãtã (a-nã-pu-dzắ-tã), anãpudzãts (a-nã-pu-dzắtsĭ), anãpudzãti/anãpudzãte (a-nã-pu-dzắ-ti) – lucru tsi easti faptu anapuda; tsi s-poartã ca un om anapud; tsi fatsi lucrili ashi cum va el, fãrã s-ascultã di vãr
{ro: îndărătnic, neascultător, încăpăţânat}
{fr: bizarre, turbulent, retif}
{en: turbulent, obstinate, reckless}

§ anãpudzãri/anãpudzãre (a-nã-pu-dzắ-ri) sf anãpudzãri (a-nã-pu-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpudzashti
{ro: acţiunea de a se îndărătnici, de a deveni neascultător; îndărătnicire; destrăbălare, neruşinare}
{fr: action de devenir retif et turbulent; turbulence, contrariété, dévergondage}
{en: action of becoming disobedient, stubborn and turbulent; shamelessness}

{ro: pământ, ţărână; loc; regiune, ţară; etc.}
{fr: terre, poussière; lieu, place, endroit; contrée, pays; etc.}
{en: soil, land, earth; place; region, country; etc.}
ex: dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: tserlu sh-loclu); analtu-i tata, groasã-i dada, zurlu-i frati-nju (angucitoari: tserlu, loclu, shi vimtul); va lu ngrop tu loc; tu hoara-atsea suntu locurli a noastri; ai loc trã casã?; tuti mushutetsli a loclui; cheatra easti greauã la loclu-a ljei; stai tu loclu-a meu; him loc (escu tsarã, pimintu); loclu aestu (locurli aesti, naea-aestã) hearbi di furi; treatsi multi locuri (craturi); oaminj dit loclu-a lui (dit hoara, pulitia, cratlu); feata s-turnã tu loc-lji (tu cratlu-a ljei); imnã tut loclu tra s-u aflã; acãtsã loc bun la mitirizi; nu sh-aflã loclu
(expr: nu shidzu isih, nu putu s-aravdã) tutã noaptea; noi him di-aoa, di-a loclui
(expr: faptsã sh-bãnats tu locurli aesti); nu suntu di-a loclui
(expr: nu suntu di pãrtsãli-aesti, dit locurli di deavãrliga di noi); nu-l cunoashti loclu
(expr: easti xen, nu easti di-aoa); s-cutreamburã loclu
(expr: easti multu pãngãn sh-arãu); shidea ascumtu tu un loc
(expr: iuva); locuri-locuri
(expr: pri-aoa sh-pri-aclo) apa cheari; avea loatã loc multu
(expr: s-avea dipãrtatã multu); nu lu ncapi loclu
(expr: s-ari hãrsitã multu); acãtsã s-nu u-aflã loclu
(expr: s-nu aibã isihii); nveasta loclu nu sh-afla
(expr: nu putea s-shadã iuva cã nu-avea dip arihati); mãshcã loclu
(expr: muri); tu loc di cãpri, deadirã di cãnj; plãscãni tu loc
(expr: diunãoarã); l-tornu nãpudishalui pri loc
(expr: diunãoarã); buni suntu, ma nu-acatsã loc
(expr: nu videm hãiri di eali, nu-agiutã cu tsiva); s-featsirã ca loclu
(expr: sã nvirinarã multu); zboarãli-a lui nu-acãtsa loc
(expr: nu-agiuta, nu videam vãrã hãiri); merlu locu-s-featsi
(expr: s-featsi afan); cljeili tu loc s-featsirã
(expr: chirurã, afani s-featsirã); loclu nu lu-acãtsa
(expr: nu shidea isih); ahiursirã s-mãcã, ma tsi u vrei? nu-acãtsa loc
(expr: nu videa hãiri di mãcari); grairi, s-ti ngroapã loclu
(expr: zboarã, s-ti-arushineadzã multu); giuneatsa s-u-aspunã omlu, sh-va loclu
(expr: cãndu lipseashti); loclu nu va s-mi mãcã
(expr: nu va s-pat tsiva, nu va s-mor) cara s-fac aestu lucru; va s-njergu trãsh la mardzina-a loclui
(expr: cã di diparti s-hibã) tra s-lu-aflu; loclu lai shi gãrnul albu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; tuts him di un loc; nu s-minã di mpadi, s-nu tsiva di-lj arãtseashti loclu; va ti pingu s-mushti loclu; grailu bun aflã loc bun; canda intrã
(expr: s-featsi afan) tu loc; canda-l mãcã loclu
(expr: s-featsi afan); cari u-ari mintea tu loc, nu s-bagã tu foc; loclu a meu, foclu a meu; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui; poartã-ti cum u va loclu, nu cum tsã shtii; loclu tut s-lu-aladz, shi di loc-tsã s-nu ti bats