DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

andornic

andornic (an-dór-nicŭ) adg andornicã (an-dór-ni-cã), andornits (an-dór-nitsĭ), andornitsi/andornitse (an-dór-ni-tsi) – cari alagã prit lumi (multi ori singur) sh-fatsi di tuti tra s-poatã s-bãneadzã; cari bãneadzã ahoryea di dunjai shi nu para va si s-ameasticã tu bana-a lor; tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; ndornic, tornic, manoleac, singuratic, napran, pruclet
{ro: răzleţ, aventurier}
{fr: aventureux, celui qui s’éloigne, déreglé, traînard; enragé}
{en: adventurous, solitary, drifter, reckless}
ex: lup andornic (manoleac tsi alagã singur dupã mpradã); oai andornicã (tsi s-disparti di cupii sh-alagã singurã); fudzea ca andornic di fricã

§ ndornic (ndór-nicŭ) adg ndornicã (ndór-ni-cã), ndornits (ndór-nitsĭ), ndorni-tsi/ndornitse (ndór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: acãtsã sã suflã prit nãri shi s-alagã ca ndornic s-lj-agiungã; alagã nãsã ca unã ndornicã

§ ntornic (ntór-nicŭ) adg ntornicã (ntór-ni-cã), ntornits (ntór-nitsĭ), ntornitsi/ntornitse (ntór-ni-tsi) – (unã cu andornic)

§ tornic (tór-nicŭ) adg tornicã (tór-ni-cã), tornits (tór-nitsĭ), tornitsi/tornitse (tór-ni-tsi) – (unã cu andornic)

§ ciornic (cĭór-nicŭ) adg ciornicã (cĭór-ni-cã), ciornits (cĭór-nitsĭ), ciornitsi/cior-nitse (cĭór-ni-tsi) – (unã cu andornic)
ex: oai ciornicã (anapudã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crinã1

crinã1 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – vas cu cari s-misurã grãnili; acrinã, alcechi, stamboli, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, cuveli, cuvelji;
(expr: cap di crinã = cap di mulari (di tãgari, di grij, di shinic, etc.), om tsi sh-alãxeashti greu mintea, cãpos, napran, cap gros, pruclet, etc.)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: unã crinã di fãrinã; unã crinã cu shishi mplini di yin; tsi cap di crinã
(expr: cap gros) ari!

§ cãrinã1 (cã-rí-nã) sf cãrini/cãrine (cã-rí-ni) – (unã cu crinã1)

§ acrinã (a-crí-nã) sf acrini/acrine (a-crí-ni) – (unã cu crinã1)

§ cuveali/cuveale (cu-veá-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuveli/cuvele (cu-vé-li) sf cuveli/cuvele (cu-vé-li) – (unã cu crinã1)

§ cuvelji/cu-velje (cu-vé-lji) sf cuvelji/cuvelje (cu-vé-lji) – (unã cu crinã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grij

grij (gríjĭŭ) sm griji (gríjĭ) shi sn grijuri (grí-jĭurĭ) – chin cu multã arucinã dit cari s-fatsi dzada; cumatã mplinã di noadi sh-arucinã dit truplu a unui arburi (ca chinlu i bradlu, bunãoarã); cumata dit trup tsi-armãni ninga tu loc, dupã tsi un arburi easti tãljat; cutsur, ciubã, cuciub, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu;
(expr: cap di grij = un tsi ari caplu gros shi nu poati s-aducheascã lishor tsi-lj si dzãtsi; om di la oi, fãrã prãxi; cãrãfetã groasã, cap di crinã, cap di tãgari, cap di shinic, cap di mulari, etc., schizari (fig), cãpos, napran)
{ro: buturugă}
{fr: souche résineuse et noueuse de pin}
{en: pine stump or knotty stub}
ex: aush vãrtos ca grijlu; sãnãtosh ca griji di dzadã; cap di grij
(expr: cap gros) tsi ari!; ts-aflash cap di grij s-umpli
(expr: cap gros), shi s-lji tornji mintea; avea cap di grij shi, cãndu u bãga tu greaua, vrea a lui si s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

napran

napran (na-pránŭ) adg napranã (na-prá-nã), napranj (na-pránjĭ), naprani/naprane (na-prá-ni) – tsi easti anapud shi sh-alãxeashti greu mintea; cãpos, cap di shinic (crinã, tãgari, grij, mulari, etc.); cap gros, pruclet, fudul, ciornic, ntornic
{ro: îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: arrogant, entêté, têtu}
{en: arrogant, overbearing, stubborn}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pruclitii/pruclitie

pruclitii/pruclitie (pru-cli-tí-i) sf pruclitii (pru-cli-tíĭ) – atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu s-nu sh-alãxeascã lishor (dip) mintea (sh-atumtsea cãndu easti limpidi cã nu-ari ndriptati); huea-a omlui tsi u tsãni pi unã, tsi u leagã pi greaua, ca gumarlu pi punti; anapu-dilji, anãpudilji, anapudzãlji
{ro: încăpăţânare}
{fr: entêtement}
{en: stubbornness}
ex: tuti sã-lj li ljai, mash pruclitia nu

§ pruclet (pru-clétŭ) adg prucletã (pru-clé-tã), pruclets (pru-clétsĭ), prucleti/pruclete (pru-clé-ti) – tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu easti limpidi cã nu-ari ndriptati; tsi sh-alãxeashti greu mintea; tsi u leagã pi greaua; tsi u leagã ca gumarlu pi punti; tsi ari cap di shinic (crinã, tãgari, grij, mulari, etc.); cap gros, cãpos, napran
{ro: îndărătnic, încăpăţânat}
{fr: arrogant, entêté, têtu}
{en: stubborn}
ex: cu omlu pruclet (tsi-ari caplu gros), nu pots s-u duts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã