DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albastru

albastru (al-bás-tru) sm, sf, adg albastrã (al-bás-trã), albashtri (al-básh-tri) shi albashtsrã (al-básh-tsrã), albastri/albastre (al-bás-tri) – cari ari hroma-a tselui sirin; nalbastru, njirlu, niur, nãur, galan, uraniu, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}
ex: acumpãrai bueauã albastrã; tserlu easti albastru; un cuc albastru; la fãntãna albastrã; sh-u-adutsi niheamã pi-albastru

§ nalbastru (nal-bás-tru) sm, sf, adg nalbastrã (nal-bás-trã), nalbashtri (nal-básh-tri) shi nalbashtsrã (nal-básh-tsrã), nalbastri/nalbastre (nal-bás-tri) – (unã cu albastru)
ex: oai nalbastrã (sumolcã)

§ albãstrescu (al-bãs-trés-cu) vb IV albãstrii (al-bãs-tríĭ), albãstream (al-bãs-treámŭ), albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) – buisescu un lucru tra s-lu fac s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstri}
{fr: bleuir}
{en: blue; make something blue}
ex: nu para avea albãstritã pãndzãli; nji s-albãstrirã oauãli di Pashti

§ albãstrit (al-bãs-trítŭ) adg albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstrits (al-bãs-trítsĭ), albãstriti/albãstrite (al-bãs-trí-ti) – tsi easti faptu s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstrit}
{fr: bleui}
{en: made blue}

§ albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) sf albãstriri (al-bãs-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buiseashti tsiva tu albastru (tsi fatsi tsiva s-aibã hroma albastrã)
{ro: acţiunea de a albăstri; albăstrire}
{fr: action de bleuir}
{en: action of bluing; of making something blue}

§ albãstruescu (al-bãs-tru-ĭés-cu) vb IV albãstruii (al-bãs-tru-íĭ), albãstrueam (al-bãs-tru-ĭámŭ), albãstruitã (al-bãs-tru-í-tã), albãstruiri/albãstruire (al-bãs-tru-í-ri) – (unã cu albãstrescu)
ex: nu s-albãstrui ghini lãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

civitlii/civitlie

civitlii/civitlie (ci-vit-lí-i) sf civitlii (ci-vit-líĭ) – hromã albastrã-vinitã (niheamã ma ncljisã) tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lulachi; lulachi, nalbastru, albastru, vinit, njirlu, nirugalaz, galan
{ro: albastru indigo}
{fr: couleur bleu foncé}
{en: a blue dark color as that from the indigo plant}
ex: nsus, ugeaclu eara dat cu civitlii (buisit njirlu, cu lulachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

favru

favru (fá-vru) sm favri (fá-vri) –
1: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; favur, hirar, hãlche, alban, nalban, pitãlar;
2: omlu a curi tehni easti s-lucreadzã malama sh-asimea tra s-facã stulii mushati tsi li poartã oaminjlji; hrisic, hriscu
{ro: fierar, argintar}
{fr: ferronnier, forgeron, orfèvre}
{en: blacksmith, silversmith}
ex: s-dutsi la un favru shi dimãndã s-lji facã trei armati di stranji; s-dusi la un favru, sh-adrã penuri mãri shi un cioc; adarã un san la un favru; favrul sh-arãdi di nãs; mash ghiftsãlj suntu favri (hirari, hãlcheadz) la noi; li ded la favru s-nji li-alicheascã bucãtsli

§ favur (fá-vurŭ) sm favuri (fá-vuri) – (unã cu favru)
ex: chealea u ded a favurlui

§ fãvrii/fãvrie (fã-vrí-i) sf fãvrii (fã-vríĭ) – tehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirãrilji, ceacrã
{ro: fierărie, argintărie}
{fr: ferronnerie, orfèvrerie}
{en: blacksmith shop; silversmith shop; hardware (store)}
ex: sucachea ntreagã easti sadea di fãvrii

§ fãvrescu (fã-vrés-cu) vb IV fãvrii (fã-vríĭ), fãvream (fã-vreámŭ), fãvritã (fã-vrí-tã), fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) – lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un lucru, unã hãlati; fãvrusescu
{ro: făuri, lucra fierul}
{fr: forger, travailler le fer}
{en: forge; work the iron}
ex: deadi s-nji fãvreascã nã cljai nauã, cã atsea veaclja s-avea chirutã

§ fãvrit (fã-vrítŭ) adg fãvritã (fã-vrí-tã), fãvrits (fã-vrítsĭ), fãvriti/fãvrite (fã-vrí-ti) – (her) tsi easti lucrat tra si s-facã nã hãlati di el; fãvrusit
{ro: făurit, (fier) lucrat}
{fr: forgé, (fer) travaillé}
{en: forge; (iron) worked}

§ fãvriri/fãvrire (fã-vrí-ri) sf fãvriri (fã-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãvreashti tsiva; fãvrusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galan1

galan1 (gha-lánŭ) adg galanã (gha-lá-nã), galanj (gha-lánjĭ), galani/galane (gha-lá-ni) – cari ari hroma-a tselui sirin; albastru, njirlu, niur, nãur, nalbastru, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}

§ gãlãnos (gã-lã-nósŭ) adg gãlãnoasã (gã-lã-nŭá-sã), gãlãnosh (gã-lã-nóshĭ), gãlãnoa-si/gãlãnoase (gã-lã-nŭá-si) – (unã cu galan1)
ex: oclji gãlãnosh (galanj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

her

her (hĭérŭ) sn heari/heare (hĭá-ri) – metal greu, di-unã hromã ca cinusha, multu lipsit la fãtsearea di multi lucri singur (hãlãts, ca aratrul, bunãoarã), i amisticat cu alti metali (ca s-facã cilichea, bunãoarã;
(expr:
1: her (di cãlcari) = unã hãlati di her tu cari s-bãga jar aoa sh-un chiro (ma adzã easti ilecric) cu cari s-calcã (s-da) stranjili;
2: li dau tuti cu herlu = li ndreg lucrili tra s-aspunã, s-hibã ghini;
3: heari (la mãnj, cicioari) = brãndzã, singiri di her cu cari s-leagã mãnjli sh-cicioarli a sclayilor;
4: dinti di her = dinti sãnãtos tsi poati s-frãngã multi lucri duri, vãrtoasi;
5: (om cu) inimã di her = (i) (om cu) inimã di cheatrã, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (ii) (om cu) multu curagi; curagios;
6: mãc heari = mi arcedz multu; mi-acatsã multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi arcedz multu, mi-acatsã zalea; nj-si mutã perlu di turbari, etc.;
7: acats herlu cu dintsã = giur greu, pi pistea tsi am;
8: duchescu n cheptu-un her (tsi-nj intrã, di moarti) = duchescu unã mari dureari, nvirinari, etc.;
9: her arsu-lj treatsi prit inimã = lj-easti fricã, l-trec hiori di fricã;
10: bati herlu pãnã-i caldu = fã-l un lucru tu nchisitã, unãshunã, cãndu easti ghini (lipseashti) s-lu fats, nu lu-alasã trã ma nãpoi)
{ro: fier; fier de călcat}
{fr: fer; fer à repasser}
{en: iron; pressing iron}
ex: tuti hãlãtsli suntu di her shi di cilichi; herlu tsi nu-l badz pi lucru, cãt lu-alash arudzineashti (acatsã-arudzinã); herlu nilucrat, armãni-arudzinat; di her inimã s-bãgats
(expr: s-hits curagiosh); s-nu-lj si batã dip peana di oclju, cã nãsã va li da tuti stranjili cu herlu
(expr: cu herlu di cãlcari); nu li deadi ghini cu herlu
(expr: nu li cãlcã ghini); bagã-ts mintea, herlu ardi
(expr: herlu di cãlcari easti etim); l-bãgarã tu heari (brãndzã); nu putu s-fugã, cã eara ligat cu heari
(expr: bãgat tu brãndzã) multu greali; ãlj dizligã hearili di la mãnj; fudzii ca ascãpat dit heari
(expr: dit brãndzã); eara sãnãtos ca herlu; cari s-pots s-frãndzã herlu aestu, acshi va lã u pots; cãndu avdzã arshinea-aestã tu casa-a lui, hearili s-mãcã-lj yinea
(expr: lj-yinea creapã di inati, s-featsi foc, lu-acãtsã multu inatea); fratslji a lui, hearili mãca di foc sh-di inati; cãndu nvitsã cã feata bãneadzã, sh-mãca hearili di inati

§ hirar (hi-rárŭ) sm hirari (hi-rárĭ) – omlu a curi tehni easti s-lucreadzã herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; atsel tsi ncaltsã calu cu petali; hãlche, favru, favur, alban, nalban, pitãlar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muloahã

muloahã (mu-lŭá-hã) sf mulohi (mu-lóhĭ) – numã datã la ma multi turlii di lilici tsi crescu agri pri cãmpu, tu locuri virani, apãrãtsiti, etc. ma datã sh-la lilici imiri, criscuti tu grãdinjli-a oaminjlor trã mushuteatsa-a lor, cu frãndzã tsi au mardzina ntreagã icã dintsatã, cu lãludzli trandafilii-albi tsi crescu deavãrliga dit tut truplu-lj (tsi s-aspuni ca unã alumachi tsi creashti mproastã, analtã cãtã nsus), sh-cu fructi tsi pot s-hibã loati ca yitrii; ruyitsã, nalbã, mãlagã
{ro: nalbă}
{fr: mauve, guimauve}
{en: mallow}
ex: s-fugã ca muloaha (nalba, ruyitsa) di urdzãcã; lu-adarã prãndzul di mulohi (frãndzã di nalbã); pitã di mulohi; easti mplinã grãdina-a noastrã di muloahã (nalbã, ruyitsã)

§ mãlagã (mã-lá-gã) sf pl(?) – (unã cu muloahã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nalbã

nalbã (nál-bã) sf nalbi/nalbe (nál-bi) – numã datã la ma multi turlii di lilici tsi crescu agri pri cãmpu, tu locuri virani, apãrãtsiti, etc. ma datã sh-la lilici imiri, criscuti tu grãdinjli-a oaminjlor trã mushuteatsa-a lor, cu frãndzã tsi au mardzina ntreagã icã dintsatã, cu lãludzli trandafilii-albi tsi crescu deavãrliga dit tut truplu-lj (tsi s-aspuni ca unã alumachi tsi creashti mproastã, analtã cãtã nsus), sh-cu fructi tsi pot s-hibã loati ca yitrii; ruyitsã, muloahã, mãlagã
{ro: nalbă}
{fr: mauve, guimauve}
{en: mallow}
ex: feati zvelti canda s-nalbi; floarea di nalbã easti bunã ti tusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nalban

nalban (nal-bánŭ) sm nalbanj (nal-bánjĭ) – atsel tsi ncaltsã (bagã, alãxeashti, ndreadzi petalili la) un cal; hirarlu (favrul, hãlchelu) tsi ncaltsã caljlji; alban, pitãlar, petãlar
{ro: potcovar}
{fr: maréchal-ferrant}
{en: blacksmith for making or repairig horse shoes}
ex: di-nj ti du la nalbanlu (la-atsel tsi ncaltsã caljlji); ncãltsa caljlji la nalbanlu

§ nãlbãnii/nãlbãnie (nãl-bã-ní-i) sf nãlbãnii (nãl-bã-níĭ) – tehnea-a nalbanlui ti ncãltsarea-a caljlor; ducheanea (hirãrilja) iu s-vindu petali; ducheanea iu nalbanlu shi ncaltsã caljlji
{ro: potcovărie}
{fr: maréchalerie}
{en: farriery; horse shoeing}
ex: intrai tu-unã nãlbãnii; mi acãtsai di nãlbãnii (s-fac tehnea di nalban)

§ alban (al-bánŭ) sm albanj (al-bánjĭ) – (unã cu nalban)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã