DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãravi/cãrave

cãravi/cãrave (cã-rá-vi) sf cãrãyi (cã-rãyĭ) – vas mari (ghimii) tsi s-minã pi-amari cu pãndzili acãtsati di catardzi sh-pimti di vimtu; cãradi, catrig, catreg, catric, ghemii, ghimii, nai;
(expr: canda-lj si nicarã cãrãyili = aspuni multu nvirinat, canda pãtsã carishti tsi znjii mari; canda chiru tutiputa-a tatã-sui)
{ro: corabie}
{fr: bâtiment, navire, galère}
{en: ship, vessel, galley}
ex: metsi cã suflit nu ari, poartã sufliti pi-amari (angucitoari: cãravea); s-tritseari tsiva oaminj cu vãrã cãravi; di cãravi-cãravi, agiumsi dupã noauã mesh la hãgilãchi; cãpitanlu di cãravi strigã s-easã tuts oaminjlji nafoarã

§ cãradi/cãrade (cã-ra-dhi) sf cãrãdz(?) (cã-rắdzĭ) – (unã cu cãravi)

§ cãrãvyear (cã-rãv-yĭárŭ) sm cãrãvyeari (cã-rãv-yĭárĭ) – omlu tsi lucreadzã pri cãravi sh-u fatsi s-minã pri amari; naftu, cãrãvyiot, cãrãvuchil
{ro: corăbier}
{fr: matelot}
{en: sailor}

§ cãrãvyiot (cã-rãv-yĭótŭ) sm cãrãvyiots (cã-rãv-yĭótsĭ) – (unã cu cãrãvyear) – cãrãvuchil (cã-rã-vú-chilŭ) sm cãrãvuchilj (cã-rã-vú-chiljĭ) – (unã cu cãrãvyear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catrig

catrig (cá-trig) sn catridzi/catridze (cá-tri-dzi) shi catridz (cá-tridzĭ) –
1: cãravi tsi s-minã pi-amari cu pãndzili pimti di vimtu icã, tu chirolu-atsel veclju, cu lupãtsli trapti di sclayi; catreg, catric, cãravi, cãradi, pampori, ghemii, ghimii, nai;
2: unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catargu, catartu
{ro: corabie; catart}
{fr: galère; mât}
{en: galley; mast}
ex: sh-tradzi vimtul pri tu-amari di-sh minteashti catridzli (cãrãyili)

§ catreg (cá-treg) sn catredzi/catredze (cá-tre-dzi) shi catredz (cá-tredzĭ) – (unã cu catrig)

§ catric (cá-tric) sn catritsi/catritse (cá-tri-tsi) shi catrits (cá-tritsĭ) – (unã cu catrig)
ex: suflã vimtul pri tu-amari di minteashti catritsli (cãrãyili); cu catriclu nã dusim di Sãrunã pãnã n Poli

§ catargu (ca-tár-gu) sn catardzi/catardze (ca-tár-dzi) – unã soi di stur analtu astãsit pi-unã cãravi, pri cari suntu acãtsati pãndzili tsi fac s-minã cãravea cãndu suntu pimti di vimtu; catrig, catreg, catric, catartu
{ro: catarg}
{fr: mât}
{en: mast}
ex: flamura inglizeascã pri catardzi

§ catartu (ca-tár-tu) sn catartsi/catartse (ca-tár-tsi) – (unã cu catargu)

§ catricei (ca-tri-céĭŭ) sm catricei (ca-tri-céĭ) – om tsi fatsi parti dit pareea di oaminj tsi lucreadzã pi un catric; naftu
{ro: marinar, navigator}
{fr: matelot, navigateur}
{en: sailor, navigator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

naftu

naftu (náf-tu) sm naftsã (náf-tsã) – om tsi fatsi parti dit pareea di oaminj tsi lucreadzã pi unã pampori; catricei
{ro: marinar, navi-gator}
{fr: matelot, navigateur}
{en: sailor, navigator}
ex: am un frati naftu

§ nãftescu (nãf-tés-cu) adg nãfteascã (nãf-teás-cã), nãfteshtsã (nãf-tésh-tsã), nãfteshti/nãfteshte (nãf-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu naftul; di naftu
{ro: marinăresc, de navigator}
{fr: de matelot, de navigateur}
{en: of sailor, of navigator}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã