|
|
nãdãescu
nãdãescu (nã-dã-ĭés-cu) vb IV – vedz tu nãdii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãdiinãdãiri/nãdãire
nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) sf – vedz tu nãdii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãdiinadanlãchi/nadanlãche
nadanlãchi/nadanlãche (na-dan-lắ-chi) sf nadanlãchi (na-dan-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti abrashcu (nearushinat, arsiz, dizgrãdit) sh-nu tinjiseashti dunjaea; nearushinari
{ro: insolenţă, impertinenţă}
{fr: insolence, impertinence}
{en: impertinence}
ex: nitinjisiti zboarã di nadanlãchi (nearushinari, di om abrashcu)
abrashcu
abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!
§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)
afin
afin (á-finŭ) sm afinj (á-finjĭ) – unã soi di agru-plantã njicã, arburic shcurtu shi stufos tsi creashti ma multu tu locurli di munti (ma poati s-hibã criscutã sh-imirã tu grãdinj di om), cu frãndzã lundzi, lilici di ma multi buei, sh-cu poami njits, arucutoasi, njirli-lãi, buni trã mãcari
{ro: afin}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry plant}
§ afinã (á-fi-nã) sf afindzi/afindze (á-fi-ni) – poama di afingã; afinghi
{ro: afină}
{fr: airelle, myrtille, bleuets (Canada)}
{en: blueberry}
§ afingã (a-fín-gã) sf afindzi/afindze (a-fín-dzi) – (unã cu afinã)
§ afinghi/afinghe (a-fín-ghi) sf afinghi/afinghe (a-fín-ghi) – (unã cu afinã)
ex: aeri adunai multi afinghi
apãndoahã
apãndoahã (a-pãn-dŭá-hã) sf apãndoahi/apãndoahe (a-pãn-dŭá-hi) –
1: agiutor, andoapir, aradzãm;
2: elpidã, ilpidã, nãdii, nadã
{ro: reazem, ajutor; speranţă}
{fr: appui, aide; espoir, attente}
{en: support, help; hope}
ex: tutã apãndoaha (agiutorlu, andoapirlu; nãdia) a lor eara ficiorlu
batã3
batã3 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni ahoryea tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, di-unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); liche, damcã, minghinadã
{ro: pată}
{fr: tache}
{en: stain, spot, speck}
cãshtigã
cãshtigã (cãsh-tí-gã) sf cãshtidz (cãsh-tídzĭ) –
1: niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, nacrã, sãrachi;
2: atsea tsi fatsi (ari) un om cãndu sh-bagã ghini mintea trã un lucru s-lu-adarã (s-lu veadã, s-lu avdã, s-lu-aducheascã, etc.); mengã, angãtan;
3: simtsãrea tsi u-ari cariva tu suflit cã un lucru va si s-facã dupã vrearea-a lui; elpidã, ilpidã, nadã, nãdii, shpresã
{ro: grijă, atenţie, speranţă}
{fr: soin; attention; espérance}
{en: care; attention; hope}
ex: tradz cãshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cãshtigã (s-am angãtan, s-aveglju); nu-sh mutã elj cãshtiga (nu sta elj s-nu sh-bagã oara); nu-i vãrnu s-nã tragã adz cãshtiga (gailelu); anarga s-minã caljlji, mulãrli au cãshtigã (bagã ghini oara, mutrescu ghini, aclo iu imnã); du-ti, ma s-tsã ai cãshtiga (s-tsã badz ghini oarã); ai cãshtigã di nãs (s-lu mutreshti); sh-easti multu cu cãshtigã (cu mengã, cu-angãtan); nã lom cãshtigã (chirum nãdii) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga (chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã; nãscãrsii adzã, ca s-nu lj-am cãshtiga (gailelu) mãni; nu-ari cãshtigã (vãrã frundidã) di tsiva; cara nu yini pãnã tu-ascãpitatã, nj-loai cãshtiga (umutea, nãdia)
§ cãshtigos1 (cãsh-ti-gósŭ) adg cãshtigoasã (cãsh-ti-gŭá-sã), cãshtigosh (cãsh-ti-góshĭ), cãshtigoasi/cãshtigoase (cãsh-ti-gŭá-si) – tsi-sh bagã (tsi sh-ari) ghini mintea cãndu fatsi un lucru; tsi sh-ari ngãtan (cãshtigã)
{ro: grijuliu, atent; câştigător}
{fr: attentif, observateur; gagnant}
{en: careful, attentive; winning}
ex: pashti-ts cãprili, ai-li angãtan, hii cãshtigoasã (s-ts-ai mintea); mutrita cãshtigoasã (cu cãshtigã) a pãrintsãlor
§ cãshtigos2 (cãsh-ti-gósŭ) adv – cu cãshtigã, cu ngãtan
{ro: cu atenţie}
{fr: attentivement}
{en: carefully; attentively}
ex: la imnari s-hibã cãshtigoasã (cu cãshtigã); hiu cãshtigos la gioc (un di-atselj tsi amintã, tsi nchirdãseashti); easti noapti, imnats cãshtigos (cu cãshtigã, cu mengã)
§ cãshtighedz (cãsh-ti-ghĭédzŭ) vb I cãsh-tigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – lj-am ngãtanlu (frundida) a cuiva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãngoari); frundixescu, frundisescu; ãnj bag mintea; nj-am mintea (cãshtiga)
cotrã
cotrã (có-thrã) sf cotri/cotre (cóthri) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté, ordure, souillure}
{en: dirt}
ex: mãna acatsã multi lãvushituri
damcã1
damcã1 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; batã, liche, minghinadã;
(expr: fac damcã = alas s-chicã (s-cadã, si s-facã) unã damcã (di murdãrii) pri un lucru; chic, lirusescu, dãmcusescu)
{ro: pată}
{fr: marque, empreinte, tache}
{en: stain, spot, speck}
ex: damcã (minghinadã) di sãndzi; laptili alasã pi scafã dãmtsi, dãmtsi…; stranj cu dãmtsi; li featsi damcã
(expr: li chicã) stranjili
§ dãmcu-sescu1 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – fac s-cadã dãmtsi pi tsiva; ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chicusescu, chic, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher, souiller, salir}
{en: stain, spot}
ex: li dãmcusish (li chicash, li lãvushish)
§ dãmcusit1 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusiti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – ncãrcat, chicusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché, souillé, sali}
{en: stained}
§ dãmcusiri1/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru s-dãmcuseashti; ncãrcari, chicusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de tacher, de souiller, de salir}
{en: action of staining}
dirmani/dirmane
dirmani/dirmane (dir-má-ni) sf dirmãnj (dir-mắnjĭ) – atsea tsi s-da a unui lãndzit tra si s-vindicã di niputearea tsi u-ari; atseali tsi fatsi cariva tra s-ascapã di unã lãngoari; dãrmani, yitrii, vindicari, ileaci, ileagi, pãnadã; (fig: dirmani = (i) curbani, afierumã; (ii) prãpãdiri, sutrupsiri, afãnsiri, etc.)
{ro: remediu, leac}
{fr: remède, guérison}
{en: medicine, cure}
ex: nu avets dirmani (vindicari) maltu voi; aclotsi aflarã dirmani (vindicari, yitrii); nu-ari dãrmani (yitrii, vindicari) lãngoarea-aestã
§ dãrmani/dãrmane (dãr-má-ni) sf dãrmãnj (dãr-mắnjĭ) – (unã cu dirmani)
ex: s-fatsi dãrmani (fig: curbani, yitrii) trã voi; Dumnidzã s-facã dãrmani (s-aducã vindicari); s-fatsi dirmani (cãtãstrãpsiri) la noi
elpidã
elpidã (el-pí-dhã) sf elpidz (el-pídzĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, nãdii, nadã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nu-am elpidã mari (nu para am umutea, nu para pistipsescu) cã va si s-facã aestu lucru
§ ilpidã (il-pí-dhã) sf ilpidz (il-pídzĭ) – (unã cu elpidã)
ex: ma tutã ilpida lj-eara la vulpi
§ elpisescu (el-pi-sés-cu) vb IV elpisii (el-pi-síĭ), elpiseam (el-pi-seámŭ), elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; nãdãescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}
§ elpisit (el-pi-sítŭ) adg elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisits (el-pi-sítsĭ), elpisiti/elpisite (el-pi-sí-ti) – (lucru) tsi pistipsescu (am nãdia) cã va si s-facã (va si mbureascã); nãdãit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}
§ elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) sf elpisiri (el-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; nãdãiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}
famfarunadã
famfarunadã (fam-fa-ru-ná-dã) sf pl(?) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz fanfarunadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã