DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anacrã

anacrã (a-ná-crã) sf anãcri (a-nắ-cri) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã i tra s-va s-adarã un lucru; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju); nacrã, puteari, curai, izini, ananghi, gaile, frundidã, angãtan, ãngãtan, ngãtan, gailei, gãilei, gaile, cãshtigã
{ro: tărie, forţă, curaj, voie, grijă}
{fr: force, courage, permission, souci, pensée}
{en: force, courage, permission, care}
ex: nu au anacrã (curai, puteari, izini) s-yinã; nu-am anacrã s-bag mãna (nu-am izini); nu-ari anacrã (puteari, dinami) s-facã tsiva; nu-avush anacrã (ananghi) s-niscãrseshti; s-bitisescu lucrul tsi am sh-deapoea nu-am anacrã (nu-am ananghi)

§ nacrã (ná-crã) sf nac-ri/nacre (ná-cri) – (unã cu anacrã)
ex: nu-ari nacra (curai, tu minti) s-nj-u aducã; nu-avu nacrã (ananghi, gaile) di tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angãtan

angãtan (an-gã-tánŭ) adv, sm fãrã pl – niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); ngãtan, ãngãtan, gailei, gãilei, gaile, gãirezi, frundidã, cãshtigã, nacrã, sãrachi
{ro: grijă, grijuliu}
{fr: soin; surveillance; soigneusement}
{en: care; with care}
ex: cãlcats angãtan (cu cãshtigã; bãgats oarã iu cãlcats); zburashti angãtan (cu cãshtigã; bagã oarã tsi dzãtsi); ts-alas tu mãnjli a tali feata, s-u-ai angãtan (s-lji ai frundida); s-nu-ai gaile, mini va s-li am angãtan; ai angãtan pãndza-a mea; s-alumtã cu-ahãt angãtan (cãshtigã); angãtan! (bagã oarã!)

§ ãngãtan (ãn-gã-tánŭ) adv, sm fãrã pl – (unã cu angãtan)
ex: vedz s-u ai ãngãtan (s-lj-u ai frundida)

§ ngãtan (ngã-tánŭ) sm fãrã pl (shi adv) – (unã cu angãtan)
ex: s-lj-avem cama ngãtan (s-lu mutrim cama cu cãshtigã); di marli ngãtan tsi avea; cãt bãnã, lu-avu ngãtan (lj-purtã frundida) ca ocljilj din cap

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãshtigã

cãshtigã (cãsh-tí-gã) sf cãshtidz (cãsh-tídzĭ) –
1: niisihia tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, nacrã, sãrachi;
2: atsea tsi fatsi (ari) un om cãndu sh-bagã ghini mintea trã un lucru s-lu-adarã (s-lu veadã, s-lu avdã, s-lu-aducheascã, etc.); mengã, angãtan;
3: simtsãrea tsi u-ari cariva tu suflit cã un lucru va si s-facã dupã vrearea-a lui; elpidã, ilpidã, nadã, nãdii, shpresã
{ro: grijă, atenţie, speranţă}
{fr: soin; attention; espérance}
{en: care; attention; hope}
ex: tradz cãshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cãshtigã (s-am angãtan, s-aveglju); nu-sh mutã elj cãshtiga (nu sta elj s-nu sh-bagã oara); nu-i vãrnu s-nã tragã adz cãshtiga (gailelu); anarga s-minã caljlji, mulãrli au cãshtigã (bagã ghini oara, mutrescu ghini, aclo iu imnã); du-ti, ma s-tsã ai cãshtiga (s-tsã badz ghini oarã); ai cãshtigã di nãs (s-lu mutreshti); sh-easti multu cu cãshtigã (cu mengã, cu-angãtan); nã lom cãshtigã (chirum nãdii) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga (chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã; nãscãrsii adzã, ca s-nu lj-am cãshtiga (gailelu) mãni; nu-ari cãshtigã (vãrã frundidã) di tsiva; cara nu yini pãnã tu-ascãpitatã, nj-loai cãshtiga (umutea, nãdia)

§ cãshtigos1 (cãsh-ti-gósŭ) adg cãshtigoasã (cãsh-ti-gŭá-sã), cãshtigosh (cãsh-ti-góshĭ), cãshtigoasi/cãshtigoase (cãsh-ti-gŭá-si) – tsi-sh bagã (tsi sh-ari) ghini mintea cãndu fatsi un lucru; tsi sh-ari ngãtan (cãshtigã)
{ro: grijuliu, atent; câştigător}
{fr: attentif, observateur; gagnant}
{en: careful, attentive; winning}
ex: pashti-ts cãprili, ai-li angãtan, hii cãshtigoasã (s-ts-ai mintea); mutrita cãshtigoasã (cu cãshtigã) a pãrintsãlor

§ cãshtigos2 (cãsh-ti-gósŭ) adv – cu cãshtigã, cu ngãtan
{ro: cu atenţie}
{fr: attentivement}
{en: carefully; attentively}
ex: la imnari s-hibã cãshtigoasã (cu cãshtigã); hiu cãshtigos la gioc (un di-atselj tsi amintã, tsi nchirdãseashti); easti noapti, imnats cãshtigos (cu cãshtigã, cu mengã)

§ cãshtighedz (cãsh-ti-ghĭédzŭ) vb I cãsh-tigai (cãsh-ti-gáĭ), cãshtigam (cãsh-ti-gámŭ), cãshtigatã (cãsh-ti-gá-tã), cãshtigari/cãshtigare (cãsh-ti-gá-ri) – lj-am ngãtanlu (frundida) a cuiva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãngoari); frundixescu, frundisescu; ãnj bag mintea; nj-am mintea (cãshtiga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frundidã

frundidã (frun-dí-dã) sf frundidz (frun-dídzĭ) – angãtanlu tsi sh-lu ari cariva tra s-nu patã tsiva; mutrita tsi lj-u fac a unui tsi easti niputut; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cri-pari, etc., el i cariva di-aproapea); vrundidã, gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, cãshtigã, nacrã, sãrachi
{ro: gri-jă}
{fr: soin, souci}
{en: care}
ex: ea ari multi frundidz gaileadz); s-nu ai frundidz (gaileadz, minduiri) pri caplu-a tãu

§ vrundidã (vrun-dí-dã) sf vrundidz (vrun-dídzĭ) – (unã cu frundidã)

§ frundisescu (frun-di-sés-cu) (mi) vb IV frundisii (frun-di-síĭ), frundiseam (frun-di-seámŭ), frundisitã (frun-di-sí-tã), frundisi-ri/frundisire (frun-di-sí-ri) – lj-trag cãshtiga (frundida) a unui; am angãtan di cariva; ãlj portu gailelu; l-mutrescu (cãndu ari unã lãn-goari, cãndu ari-ananghi); frundixescu
{ro: avea grije ca, îngriji, (se) ocupa}
{fr: avoir soin, prendre soin; s’occuper}
{en: take care of; look after}
ex: s-nu nã frundisim (s-nu purtãm gailelu); nveasta nu-l frundiseashti (nu lj-ari frundida, nu-l cãtãndiseashti, nu-l mutreashti)

§ frundisit (frun-di-sítŭ) adg frundisitã (frun-di-sí-tã), frundisits (frun-di-sítsĭ), frundisiti/frundisite (frun-di-sí-ti) – cari easti mutrit di cariva; tsi lj-ari frundida (tsi-lj poartã gailelu) cariva; frundixit
{ro: îngrijit, de care se ocupă cineva}
{fr: de qui on a soin, de qui on prends soin, on s’occupe}
{en: taken care of; looked after}

§ frundisiri/frundisire (frun-di-sí-ri) sf frundisiri (frun-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva frundiseashti; frundixiri
{ro: acţiunea de a avea grije ca, de a îngriji, de a (se) ocupa; îngrijire, ocupare}
{fr: action d’avoir soin, de prendre soin; de s’occuper}
{en: action of taking care of; of looking after}

§ frundixescu (frun-dic-sés-cu) (mi) vb IV frundixii (frun-dic-síĭ), frundixeam (frun-dic-seámŭ), frundixitã (frun-dic-sí-tã), frundixiri/frundixire (frun-dic-sí-ri) – (unã cu frundisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gailei/gailee

gailei/gailee (gaĭ-lé-i) sf gailei (gaĭ-léĭ) – niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cãndu mindueashti cã va patã tsiva (cã lu-ashteaptã un piriclju, unã cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, cãshtigã, nacrã, sãrachi;
(expr: intru tu gailei = nchisescu s-aduchescu cã mi-ashteaptã un piriclju, unã cripari)
{ro: grijă}
{fr: soin, souci}
{en: care}
ex: dusi bana fãrã gailei (fãrã s-mindueascã, sã-lj hibã fricã di tsiva); nu poartã gailei (frundidã) xeanã c-ausheshti agonja

§ gãilei/gãilee (gãĭ-lé-i) sf gãilei (gãĭ-léĭ) – (unã cu gailei)
ex: aplicats-vã gãileea shi voi tinirlji; ti barbã trag gãilei (nj-am angãtan); am mari gãilei pãnã s-ljau di mãna-a lui nã carti; lu loarã gãileili (lu-anãpãdirã frundidzli, taxirãtsli, cripãrli)

§ gaile (gaĭ-lé) sm gailedz (gaĭ-lédzĭ) shi gaileadz (gaĭ-leádzĭ) – (unã cu gailei)
ex: nu-am gaile (nu-nj fac chideri, nu voi sã shtiu tsiva, nu-nj si bati ureaclj); trã tini s-nu-ai gaile, cã di zborlu a tãu nu va s-es; ficiorlu intrã nãpoi tu gailei sh-tu cripari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrachi/sãrache

sãrachi/sãrache (sã-rá-chi) sf sãrãchi (sã-rắchĭ) – numã datã la ma multi turlii di bubulits cari bãneadzã tu lemnu shi-l mãcã; saracufai;
(expr: mi mãcã sãrachea = aduchescu tu suflit unã cripari (gailei, gãilei, gaile, gãirezi, angãtan, ãngãtan, ngãtan, frundidã, cãshtigã, nacrã) tsi nu mi-alasã sã stau isih, mi fatsi s-mi minduescu multu, mi frimintã multu)
{ro: car; grijă}
{fr: artison; souci}
{en: wood worm}
ex: ãl mãcã multu sãrachea; mash unã sãrachi
(expr: mash unã frundidã) l-mãca, cum s-ascapã di hiljlu di-amirã; om cu sãrãchi
(expr: cu gãileadz, cripãri) mãri

§ saracufai (sa-ra-cu-fáĭ) sm saracufaeanj (sa-ra-cu-fá-ĭanjĭ) – numã datã la ma multi turlii di bubulits cari bãneadzã tu lemnu sh-lu mãcã; sãrachi
{ro: car; molie}
{fr: car, artison}
{en: wood worm}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã