DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brãn4

brãn4 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – partea dit unã casã (binai) tu cari tuts udadzli s-aflã tu idyea nãltsãmi; pat, patumã, cat, bãrnu
{ro: etaj}
{fr: étage}
{en: story (of building)}
ex: adrã casã cu patru brãni (caturi, patomati)

§ bãrnu4 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn4)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciul3

ciul3 (cĭúlŭ) sm ciulj (cĭúljĭ) – soi di muscã njicã tsi s-hidzi di-aradã tu gãrgãlanlu-a omlui tra s-lu-ascuchi (sh-iu va si scoatã yernji tsi-aduc tusi)
{ro: musculiţă}
{fr: insecte, mouche qui se fourre surtout dans le gosier en y laissant des vers}
{en: a small fly that enters the gullet to leave its eggs}
ex: mi-ascuche ciulu

§ ciun4 (cĭúnŭ) sm ciunj (cĭúnjĭ) – (unã cu ciul3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

na1

na1 (na) (i forma shcurtã n4-) prip – [multi ori zborlu “na” easti ligat di zborlu n fatsa-a cui s-aflã, ca bunãoarã: nandreapta, nastãnga, nanumirea, naljurea, naraulea, etc.]; zbor tsi-aspuni loclu cãtã iu s-dutsi cariva i tsiva; zbor tsi-aspuni cã atsea tsi fatsi cariva sh-u-adutsi cu-unã fãtseari cunuscutã; cãtã la, la, ãn, n, tu, a, ca, di, etc.
{ro: la}
{fr: à}
{en: to}
ex: s-dusi s-agioacã na mule (un gioc ca mulili); mi-agioc na (ca gioclu) Yeani-orbu; n-andreapta (cãtã la-andreapta; scriarea bunã: nandreapta) s-tsãnj dipriunã; totna imnã n-astãnga (cãtã la-astãnga; scriarea bunã: nastãnga) a lor; lj-mutrescu n-araulea (scriarea bunã: naraulea); u-avea di na (ca) lishoara; s-alavdã, s-tsãni na mari (ca om mari); cu sarica na nã (di-unã) parti; cu sarica na (la, di) nã parti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ordinii/ordinie

ordinii/ordinie (or-dhi-ní-i) sf ordinii (or-dhi-níĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndari faptã (nom) di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cãljuri); ordin, urdin, cumandã, dimãndu, dimãndari, dimãndatã, dimãndãciuni, pãrãnghilii, timbihi, timbii, endolii, emri, diatagmã, diitãyii, buiurdii, tãcriri
{ro: ordin, poruncă}
{fr: ordre}
{en: order}

§ ordin (ór-din) sn ordini/ordine (ór-di-ni) – (unã cu ordinii)

§ urdin4 (úr-din) sn urdini/urdine (úr-di-ni) – (unã cu ordinii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã