DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

brãn3

brãn3 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); forma di nel tsi u ari un lucru arucutos; bãrnu, tserclju, tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: cerc}
{fr: cercle, cerceau}
{en: circle}
ex: tsi cã nu-i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); cãti brãni ma multi lj-badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi

§ bãrnu3 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciun3

ciun3 (cĭúnŭ) sm ciunj (cĭúnjĭ) – numã data a ma multor planti (jumeari) cu schinj (pi trup, frãndzã, lilici, fructi); mãrãtsini, schin, chingher, gumarangath, mãrun, pãljur
{ro: mărăcine}
{fr: épine, ronce}
{en: thorns, bramble bush}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coapsã

coapsã (cŭáp-sã) sf coapsi/coapse (cŭáp-si) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; partea-a truplui di om iu s-leagã ciciorlu cu mesea; armu, cipoc, ciupoc, gof, buti, cãrãdzelj, scheli, boshã, cãlcu, scheli, slaghinã;
(expr: nj-da tu coapsã = amintu, nchirdãsescu multu)
{ro: coapsă, şold}
{fr: cuisse, hanche}
{en: thigh, hip}
ex: tãljai carni di la coapsã; mi-agudirã tu coapsã; mi doari coapsa; anlu-aestu nj-u deadi tu coapsã
(expr: amintai multu); lj-u deadi tu coapsã
(expr: amintã multu), sh-tr-atsea eara multu ifhãrãstisit

§ copsu (cóp-su) sn coapsi/coapse (cŭáp-si) – coapsã di pulj; copan
{ro: coapsă de pui}
{fr: cuisse de volaille}
{en: drumstick}
ex: loai sh-mini un copsu di miscu; copsul ari mari lizeti

§ copan3 (có-panŭ) sm copanj (có-panjĭ) shi sn copani/copane (có-pa-ni) – (unã cu copsu)
ex: mãcã un copan (coapsã) di pulj friptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãni2

mãni2 (mắnĭ) cong – mash, mãn, ma, ama, taha, mena
{ro: dar, ci}
{fr: mais}
{en: but}
ex: mãni (ama), tsã spush mash ca sã shtii; mãni (taha) fudzirã, mãni (taha) fudzirã, pãnã cãndu chindurirã; mãni (ama) tãljarã, mãni (ama) tãljarã, di dimneatsa sh-pãnã seara

§n3 (mắn) cong – (unã cu mãni2)
ex: mãn (mash, ama) zburashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã