DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albãnsescu

albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui

§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}

§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anãpãdescu

anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali

§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}

§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}

§ nãpãdescu (nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV nãpãdii (nã-pã-díĭ), nãpãdeam (nã-pã-deámŭ), nãpãditã (nã-pã-dí-tã), nãpãdiri/nãpãdi-re (nã-pã-dí-ri) – (unã cu anãpãdescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãvuescu1

arãvuescu1 (a-rã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV arãvuii (a-rã-vu-íĭ), arã-vueam (a-rã-vu-ĭámŭ), arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuiri/arãvuiri (a-rã-vu-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-arucutescu (mi surpu) cãtrã nghios; aruvuescu, arãvãescu, rãvãescu; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arucutescu, surpu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter sur, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: di sus shi di nghios, di la munti shi di la cãmpu, arãvuirã (anãpãdirã) nãuntru Arbinishia ntreagã; ea-lj, s-aproachi, agiungu, arãvuescu shi la casa-al Chendra

§ arãvuit1 (a-rã-vu-ítŭ) adg arãvuitã (a-rã-vu-í-tã), arãvuits (a-rã-vu-ítsĭ), arãvuiti/arãvuite (a-rã-vu-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; tsi s-ari arcatã cãtrã (pristi) tsiva i cariva; tsi s-ari arucutitã (surpatã); aruvuit, arãvãit, rãvãit; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arucutit, surpat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité sur, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ arãvuiri1/arãvuire (a-rã-vu-í-ri) sf arãvuiri (a-rã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-arãvueashti; aruvuiri, arãvãiri, rãvãiri; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arucutiri, surpari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter sur, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ aruvuescu1 (a-ru-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruvuii (a-ru-vu-íĭ), aruvueam (a-ru-vu-ĭámŭ), aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuiri/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) – (unã cu arãvuescu1)

§ aruvuit1 (a-ru-vu-ítŭ) adg aruvuitã (a-ru-vu-í-tã), aruvuits (a-ru-vu-ítsĭ), aruvuiti/aruvuite (a-ru-vu-í-ti) – (unã cu arãvuit1)

§ aruvuiri1/aruvuire (a-ru-vu-í-ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-írĭ) – (unã cu arãvuiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calcu

calcu (cál-cu) (mi) vb I cãlcai (cãl-cáĭ), cãlcam (cãl-cámŭ), cãlcatã (cãl-cá-tã), cãlcari/cãlcare (cãl-cá-ri) – bag ciciorlu pri tsiva icã iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, etc.
(expr:
1: l-calcu (un om, un loc, unã hoarã, unã fumealji, etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nãvalã) pristi un loc; (ii) lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirãnsescu, lu-avin, etc.) omlu icã lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.);
2: nj-calcu pri inimã (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti cã nu vream (s-lu fac);
3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am datã zborlu (cum am faptã giuratlu, cum u caftã nomlu, etc.);
4: calcu ciciorlu = u tsãn unã, mi ngrec, tra si s-facã cum voi mini;
5: calcu pri ungljili di la cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vãrnu vrondu tra s-nu mi avdã cariva;
6: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cãrteashti multu;
7: calcu stranjili = dau cu herlu caldu di cãlcari pristi stranjili sufrusiti (di-aradã dupã lari) tra s-li ischedz;
8: lj-calcu cu ocljul (ocljilj) = lj-fac semnu cu ocljul;
9: lj-calcu pirifanja = l-cãtãdixescu, l-fac s-lji scadã tinjia, lj-frãngu nãrli;
10: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac lucrili ashi cum li fatsi el;
11: calcu cu ndreptul = nchisescu ghini un lucru, va-nj njargã lucrul ambar;
12: calcu cu nastãngul, calcu strãmbu = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njargã ambar;
13: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fãrã s-mutrescu di-unã parti i di-alantã;
14: mi calcã unã stihii, unã fandazmã = nj-fatsi vizitã unã stihii sh-nj-arucã-amãyi, mi mãyipseashti;
15: calcu pri “dzatsi” (anj) = ncljish “noauãlji” anj; nchisescu andzatsilea an;
16: l-calcu pi gushi = lj-bag zori, l-furtsedz s-facã tsiva;
17: mi calcã la imnari (la nvitsãturã, etc.) = mi-astreatsi la imnari (la nvitsãturã, etc.);
18: calcu tu pitã = fac unã mari glãrimi;
18: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
19: nu calcu mpadi (di harauã, di pirifanji, etc.) = mi hãrsescu multu di multu; nu shtiu tsi s-fac di-ahãntã harauã; nu mi ncap stranjili, nu mi ncapi casa (loclu, etc.) di harauã)
{ro: călca, păşi, cutreiera, etc.}
{fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, fouler aux pieds, etc.}
{en: step on, trample, tread, crush, travel all over, etc.}
ex: pi ficiorlu-al tadi, l-cãlcã unã cherã; tuts muntsãlj lj-am cãlcatã (alãgatã); cãrvãnarlu cãlcã
(expr: alãgã, dusi prit) loc multu; prumuveara, ficiorlu va calcã tu (s-dutsi tu, intrã tu) yinghits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

citãsescu

citãsescu (ci-tã-sés-cu) (mi) vb IV citãsii (ci-tã-síĭ), citãseam (ci-tã-seámŭ), citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsiri/citãsiri (ci-tã-sí-ri) –
1: mi sãlãghescu pristi tsiva i cariva, multi ori cu dushmãnilji; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
2: agiungu iuva
{ro: năvăli, da năvală; sosi}
{fr: se précipiter, se ruer sur, attaquer brusquement; arriver}
{en: jump over, suddenly attack, invade; arrive}
ex: niorlji citãsescu (anãpãdescu, s-hiumusescu, agiungu dinapandiha) ca marea ncunjatã; ma lipsea ca s-citãseascã (si s-aleapidã), shi zguria armãneascã, un Iuda Iscariot

§ citãsit (ci-tã-sítŭ) adg citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsits (ci-tã-sítsĭ), citãsiti/citãsite (ci-tã-sí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; (lucru, om, etc.) pri cari s-ari arcatã cariva; agiumtu tu-un loc; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năvălit; năvală; sosit}
{fr: précipité, jeté sur, assailli; arrivé}
{en: jumped over, invaded; arrived}

§ citãsiri/citãsire (ci-tã-sí-ri) sf citãsiri (ci-tã-sírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti i cãndu agiundzi iuva; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a sosi; năvălire bruscă; sosire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur; attaque brusque; action d’arriver}
{en: action of jumping over, of invading; sudden attack; action of arriving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiumusescu

hiumusescu (hĭu-mu-sés-cu) (mi) vb IV hiumusii (hĭu-mu-síĭ), hiumuseam (hĭu-mu-seámŭ), hiumusitã (hĭu-mu-sí-tã), hiumusi-ri/hiumusire (hĭu-mu-sí-ri) – mi duc (mj-aruc) cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; mi-alas cãtrã nghios; mi afundu; himusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: précipiter, jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: na-lj cãnjlji iu s-hiumusirã la pãlati; ni unã, ni altã s-hiumusi ndreptu pri nãs, ca s-lu disicã; masturlji s-hiumusirã; mi hiumusescu pri nãsh

§ hiumusit (hĭu-mu-sítŭ) adg hiumusitã (hĭu-mu-sí-tã), hiumusits (hĭu-mu-sítsĭ), hiumusiti/hiumusite (hĭu-mu-sí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; himusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ hiumusiri/hiumusire (hĭu-mu-sí-ri) sf hiumusiri (hĭu-mu-sírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; himusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a se năpusti, de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

§ himusescu (hi-mu-sés-cu) (mi) vb IV himusii (hi-mu-síĭ), himuseam (hi-mu-seámŭ), himusitã (hi-mu-sí-tã), himusiri/himusire (hi-mu-sí-ri) – (unã cu hiumusescu)
ex: gionili-aestu s-himusi (s-arcã, s-afundã) tu puts sh-lu scoasi cu banã; s-himusi sh-nu cama-l vidzum; arbineslu s-himuseashti (s-aleapidã, s-arucã pristi); nã himusim tuts cãtrã nãsã; himusi cãnjlji pri nãsh

§ himusit (hi-mu-sítŭ) adg himusitã (hi-mu-sí-tã), himusits (hi-mu-sítsĭ), himusiti/himusite (hi-mu-sí-ti) – (unã cu hiumusit)

§ himusiri/himusire (hi-mu-sí-ri) sf himusiri (hi-mu-sírĭ) – (unã cu hiumusiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

iurushi/iurushe

iurushi/iurushe (ĭu-rú-shi) sf fãrã pl – atsea tsi fatsi un tsi fudzi dit un loc shi s-aricheashti (s-arucã) pristi un altu loc (si s-alumtã cu oaminjlji di-aclo, s-l-acatsã loclu, etc.); irusi, irushi, iurusi, yirusi, yiurusi, nãval, nãvalã, nãvãliri, anãpãdiri, nãpãdiri, hiumusiri, sãlghiri, alipidari, virsari, etc.;
(expr: nj-fac iurushi = nj-fac (nj-ljau) vimtu, zvorizmã, vantsu)
{ro: iureş, năvală, asalt, atac}
{fr: assaut, charge}
{en: assault, charge, attack}
ex: ma, ca luchilji dats iurushi; iurushi fãtsea turtsilj; lja-ts iurushi
(expr: lja-ts vimtu) tra s-arsari cama diparti

§ irushi/irushe (i-rú-si) sf fãrã pl – (unã cu iurushi)
ex: sh-cu irushi intrarã n hoarã

§ iuru-si/iuruse (ĭu-rú-si) sf fãrã pl – (unã cu iurushi)

§ irusi/iruse (i-rú-si) sf fãrã pl – (unã cu iurushi)

§ yiurusi/yiuruse (yĭu-rú-si) sf fãrã pl – (unã cu iurushi)
ex: featsirã yiurusi (featsirã nãvalã, s-hiumusirã) pristi nãsh

§ yirusi/yiruse (yi-rú-si) sf fãrã pl – (unã cu iurushi)
ex: tu oara tsi featsim yirusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãburuescu

nãburuescu (nã-bu-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV nãburuii (nã-bu-ru-íĭ), nãburueam (nã-bu-ru-ĭámŭ), nãburuitã (nã-bu-ru-í-tã), nãburu-iri/nãburuire (nã-bu-ru-í-ri) – mi-aruc cu puteari shi cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; (mi) himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu
{ro: năpusti, repezi, da năvală}
{fr: (se) précipiter, (se) jeter sur}
{en: rush over, jump over, throw himself over}
ex: cãnjlji atumtsea s-nãburuirã (s-hiumusirã)

§ nãburuit (nã-bu-ru-ítŭ) adg nãburuitã (nã-bu-ru-í-tã), nãburuits (nã-bu-ru-ítsĭ), nãburui-ti/nãburuite (nã-bu-ru-í-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit
{ro: năpustit, repezit}
{fr: précipité, jeté sur}
{en: rushed over, jumped over, thrown himself over}

§ nãburuiri/nãburuire (nã-bu-ru-í-ri) sf nãburuiri (nã-bu-ru-írĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri
{ro: acţiunea de a se năpusti; de a se repezi; năpustire, repezire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur}
{en: action of rushing over, of jumping over}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãvalã

nãvalã (nã-vá-lã) sf nãvãlj (nã-vắljĭ) – multimi di oaminj tsi fudzi dit un loc shi s-aricheashti (s-arucã, multi ori cu fortsã) pristi un altu loc (si s-alumtã cu oaminjlji di-aclo, s-lã acatsã loclu, etc.); nãval, nãvãliri, anãpãdiri, nãpãdiri, irusi, irushi, iurusi, iurushi, yirusi, yiurusi, hiumusiri, sãlghiri, alipidari, virsari, etc.
{ro: năva-lă}
{fr: incursion, irruption}
{en: incursion, assault, invasion}
ex: dipreapoea deadirã nãvalã alantsã

§ nãval (nã-válŭ) sn nãvãlj (nã-vắljĭ) – (unã cu nãvalã)
ex: vurgãrlji fac nãval tu Ivropi

§ nãvãlescu (nã-vã-lés-cu) vb IV nãvãlii (nã-vã-líĭ), nãvãleam (nã-vã-leámŭ), nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãliri/nãvãlire (nã-vã-lí-ri) – dipun dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; dipun unã aripidinã (aripidinedz); mi-alas cãtrã nghios; fac (dau) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipun, aripidinedz, hãmblusescu, cad, mi-ashternu, cur, mi versu, uselescu; hiumusescu, sãlghescu, etc.;
(expr: dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) l-nãvãleashti = dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) lu-apitruseashti omlu, lu ncurpiljadzã)
{ro: coborî; năvăli}
{fr: couler, descendre; assaillir}
{en: run, come down; assault}
ex: di la budzã nãvãleashti (s-alasã nghios, dipuni); nãvãli (dipusi) di pri arburi; unã caprã nãvãlea nghios (aripidina) tu hauã; sh-nãvãleashti (dipusi pristi un loc, unã hoarã, etc.) un pãshe; nãvãlea (dipunea iurushi) di pi munti; dor di mamã-l nãvãleashti
(expr: lu ncurpiljadzã); unã sudoari aratsi-lj nãvãli
(expr: lj-apitrusi) truplu

§ nãvãlit (nã-vã-lítŭ) adg nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãlits (nã-vã-lítsĭ), nãvãliti/nãvãlite (nã-vã-lí-ti) – tsi ari dipusã dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; tsi ari dipusã unã aripidinã; tsi s-ari alãsatã cãtrã nghios; tsi ari faptã (datã) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipus, aripidinat, hãmblusit, cãdzut, ashtirnut, curat, virsat, uselit; hiumusit, sãlghit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn