DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cachi1/cache

cachi1/cache (cá-chi) sf cãchi (cắchĭ) – inatea tsi u-aducheashti cariva (sh-u poartã tu suflit), dupã unã ncãceari, dupã tsi-lj si dzãtsi un zbor tsi nu lu-ariseashti, etc.
{ro: supărare, ranchiună}
{fr: bouderie, fâcherie, rancune}
{en: sulkiness, grudge, angriness}
ex: sh-tsãnu cachi multu chiro; s-nu nj-u ai tu cachi (s-nu tsã parã arãu, s-nu nj-u vrei) cã nu-am vinjitã atsea oarã la tini; lj-purta cachi (lj-pãru arãu, lj-cãdzu milii) cã nu-lj vinji la numã; lj-am cachi (lj-u voi, hiu cãrtit)

§ cãchiusescu (cã-chĭu-sés-cu) vb IV cãchiusii (cã-chĭu-síĭ), cãchiuseam (cã-chĭu-seámŭ), cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) – nj-pari-arãu (lj-portu inati) a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); nj-u va un cã-lj fac un lucru tsi nu lu-arãseashti; chicusescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu
{ro: supăra}
{fr: se fâcher, bouder}
{en: be sulky, get sorry, make angry}

§ cãchiusit (cã-chĭu-sítŭ) adg cãchiusitã (cã-chĭu-sí-tã), cãchiusits (cã-chĭu-sítsĭ), cãchiusiti/cãchiusite (cã-chĭu-sí-ti) – lj-am inati a unui (tr-atseali tsi nj-ari faptã); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am faptã); ahuljisit, huljisit, chicusit, cãrtit, hulusit, nãirit, nãrit, nãrãit
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: sorry, sulky, made angry}

§ cãchiusiri/cãchiusire (cã-chĭu-sí-ri) sf cãchiusiri (cã-chĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari faptã; ahuljisiri, huljisiri, chicusiri, cãrtiri, hulusiri, nãiriri, nãriri, nãrãiri
{ro: acţiunea de a se supăra; supărare}
{fr: action de (se) fâcher; fâcherie}
{en: action of getting sorry or making angry}

§ cãchios (cã-chĭósŭ) adg cãchioasã (cã-chĭŭá-sã), cãchiosh (cã-chĭóshĭ), cãchioasi/cãchioase (cã-chĭŭá-si) – un tsi cãchiuseashti lishor
{ro: supărăcios}
{fr: qui se fache facilement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrtescu

cãrtescu (cãr-tés-cu) (mi) vb IV shi II cãrtii (cãr-tíĭ), cãrteam (cãr-teámŭ), cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtiri/cãrtire (cãr-tí-ri) shi cãrtea-ri/cãrteare (cãr-teá-ri) –
1: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aibã arihatea; l-pingu s-facã tsiva; angulcescu, pirãxescu;
2: lj-portu inati a unui (lj-u voi) cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburãscu); cãchiusescu, chicãsescu, ahuljisescu, huljisescu, hulusescu, nãirescu, nãrescu, nãrãescu, nj-chicã greu, nj-pari arãu;
3: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; ãnj cadi milii; lãescu tu hicati; amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, nvirinedz, nviredz, pãrãpunji-sescu, mãrãnedz, mãrinedz;
4: dau di tsiva (cu mãna, ciciorlu, etc.); bag mãna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu (fig:
1: cãrtescu = fur, nciulescu, spãstrescu, ciun, ciuplescu, sec, etc.; expr:
2: l-cãrtescu = lj-dzãc a unui tra s-facã un lucru, l-pingu, lu schin, l-fac, l-cljem, etc.)
{ro: incomoda, deranja; supăra, ofensa; întrista; atinge}
{fr: incommoder; (se) fâcher, (se) formaliser, s’offenser; attrister, causer du chagrin; atteindre, toucher}
{en: disturb; get (make) sorry, make angry, offend; sadden, grieve; touch}
ex: lala cãrteashti sh-teta zgileashti (angucitoari: brava shi cljiitsa); nu mi cãrtea (nu mi nãirea, nu-nj dzã tsiva, alasã-mi isih); nu cãrteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) cã nji ncljisi portsãli; nã cãrtim di zboarãli tsi dzãsish (chicusim, nã pãru arãu, n-agudirã zboarãli, nã chicarã greu); s-cãrti (nvirinã) ahãt multu; mash unã-l cãrtea (lj-mãca inima, l-mãrãna); nãs nitsi cã s-cãrtea di ea (nu bãga mãna pri ea); s-nu ti cãrteshti di (s-nu badz mãna pri) lucrili a meali; shidzu tu ploai shi s-cãrti di plivrit (lãndzidzã, acãtsã plivrit); s-cãrti di cheptu (fu agudit, lãndzidzã di ofticã); nu ti cãrtea di mini (nu da di mini); pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; totna mi cãrteashti (mi fatsi s-chicusescu; icã fig: mi schinã); ea cãrtea-l (fig: schinã-l) niheamã, tra s-arãdem; cãrteashti ghini aftuchina (fig: u dutsi, u fatsi s-tragã ninti); nu-l cãrtea (fig: s-nu-l schinj) gumarlu, s-nu beasã; aducheshti cã cãrteashti (fig: furã, spãstreashti)

§ cãrtit (cãr-títŭ) adg cãrtitã (cãr-tí-tã), cãrtits (cãr-títsĭ), cãrtiti/cãrtite (cãr-tí-ti) –
1: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aibã isihii; angulcit, pirãxit;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hulii/hulie

hulii/hulie (hu-lí-i) sf hulii (hu-líi) – muljitura galbinã-veardi sh-amarã ca di fãrmac, faptã di hicat, cari s-vearsã tu stumahi dupã tsi treatsi prit hearea-a omlui; (fig: hulii = amãnii, mãnii, lisã, inati, yinati, gnati, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, cangi, gindi, himã, etc.)
{ro: fiere; furie}
{fr: bile; colère}
{en: bile; fury, anger}
ex: hearea cu hulia; cã-nj mintits huliili; lj-si mintirã huliili sh-cãdzu tu-arãu; ghegã di hulii (fig: amãnii) apres

§ hulusescu (hu-lu-sés-cu) vb IV hulusii (hu-lu-síĭ), huluseam (hu-lu-seámŭ), hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) – lãndzidzãscu di hulia multã tsi s-aflã tu stumahi; (fig: hulusescu = lj-am inati a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu ved i s-lji zburãscu); lj-u voi cã-nj fatsi un lucru tsi nj-adutsi znjii; ahuljisescu, huljisescu, cãchiusescu, chicusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu)
{ro: avea multă fiere la stomah, avea colită; (se) supăra}
{fr: avoir de la bile dans l’estomac, avoir de la colite; (se) fâcher, bouder}
{en: have too much bile in the stomach; get sorry, make (be) angry}

§ hulusit (hu-lu-sítŭ) adg hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusits (hu-lu-sítsĭ), hulusiti/hulusite (hu-lu-sí-ti) – lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: made sorry (angry)}

§ hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) sf hulusiri (hu-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: acţiunea de a avea multă fiere la stomah, avea colită; de a (se) supăra; supărare}
{fr: action d’avoir de la bile dans l’estomac, d’avoir de la colite; de (se) fâcher}
{en: action of having too much bile in the stomach; of getting sorry or making someone (being) angry}

§ huljisescu (hu-lji-sés-cu) vb IV huljisii (hu-lji-síĭ), huljiseam (hu-lji-seámŭ), huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisiri/huljisire (hu-lji-sí-ri) – (unã cu hulusescu)

§ huljisit (hu-lji-sítŭ) adg huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisits (hu-lji-sítsĭ), huljisiti/huljisite (hu-lji-sí-ti) – (unã cu hulusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

inati/inate

inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi

§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)

§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu

§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)

§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)

§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}

§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos

§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scãnjisescu

scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu

§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}

§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

toamnã

toamnã (tŭám-nã) sf toamni/toamne (tŭám-ni) shi tomnji (tóm-nji) shi tomnuri (tóm-nurĭ) – treilji mesh tsi s-aflã namisa di vearã shi earnã (dit 23-li di Yizmãciunj tu 22-li di-Andreu) cãndu chirolu arãtseashti, da ploi multi shi virdeatsa sh-ponjlji vishtidzãscu;
(expr:
1: toamna (ca adv) = chirolu di toamnã;
2: di toamnã = (i) cãndu va s-yinã toamna; toamna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di toamnã, (stranji) tsi s-poartã toamna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; etc.; tumnescu, tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets;
3: di cu toamnã = hiindalui ninga toamnã, ninga niishitã (nibitisitã) toamna;
4: pãnã (tu intrata) di toamnã = pãnã tu nchisita (intrata) a toamnãljei; pãnã tu ishita di vearã;
5: aestã toamnã = toamna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-toamna = toamna-a anlui tsi tricu, toamna di-aoa sh-un an)
{ro: toamnă}
{fr: automne}
{en: autumn}
ex: vinji toamna shi cu ploili; di toamnã
(expr: toamna tsi yini) va s-lji yinã tatã-su; cash di toamnã (tsi s-fatsi toamna, tumnãrescu); tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; eara toamnã cu neguri greali

§ njadzã-toamnã (njĭá-dzã-tŭám-nã) adv – mesea di toamnã
{ro: la mijloc de toamnă}
{fr: au milieu de l’automne}
{en: mid-automn}

§ tumnã-rescu (tum-nã-rés-cu) adg tumnãreascã (tum-nã-reás-cã), tumnã-reshtsã (tum-nã-résh-tsã), tumnãreshti/tumnãreshte (tum-nã-résh-ti) – tsi easti di toamnã i ca toamna; cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) toamna; (stranj) tsi s-poartã toamna; (yimishi) tsi s-coatsi, s-aseashti shi s-adunã toamna; tumnatic, tumnãriu, tumnish, tunescu, tunãrets
{ro: tomnatic}
{fr: d’automne, automnal}
{en: of autumn, autumnal}
ex: cash tumnãrescu (di toamnã, faptu cu laptili di toamnã)

§ tunãrescu (tu-nã-rés-cu) adg tunãreascã (tu-nã-reás-cã), tunãreshtsã (tu-nã-résh-tsã), tunãreshti/tunãreshte (tu-nã-résh-ti) – (unã cu tumnãrescu)
ex: cash tunãrescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn