DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lamnji/lamnje

lamnji/lamnje (lám-nji) sf lãmnji (lắm-nji) – hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani easti unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; lami, stihiu, zmeu, mostru; (fig:
1: lamnji = muljari (bãrbat) urutã, mari, groasã, etc. ca unã lamnji; expr:
2: mãc ca unã lamnji = mãc multu (ca unã lamnji);
3: lamnji bãrbat = lamnji mascurã; mascurlu stihiu)
{ro: zmeu, balaur}
{fr: dragon, monstre fabuleux}
{en: dragon}
ex: nj-spusi moasha nã pãrmit cu lamnja; vinji fumitos ca lamnja
(expr: multu-agiun, ca lamnja); lamnja (stihiulu) deadi cap; lamnja biu tutã balta; s-acãtsarã dauãli sherchi, ca dauã lãmnji (stihii); lãmnjili (stihiilji) cu peani; cãndu s-aplicã tinirlu s-bea apã, lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ca nã lamnji mãcã
(expr: mãcã multu); lamnja-atsea nu mi-arãseashti; semnul tsi lj-avea datã lamnja bãrbat

§ lami/lame (lá-mi) sf lãmi(?) (lắmĭ) – (unã cu lamnji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mostru

mostru (mós-tru) sm, sf, adg mostrã (mós-trã), moshtri (mósh-tri), mostri/mostre (mós-tri) –
1: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu;
2: hiintsã dit pirmiti tsi s-amintã cu un trup adrat dit pãrtsã di om amisticati cu pãrtsã di prãvdzã; lamnji, lami, stihiu, zmeu; (fig: mostru = om slut, tsi s-ari amintatã cu multi cusururi trupeshti shi sufliteshti)
{ro: zmeu, balaur, monstru}
{fr: dragon, monstre}
{en: dragon, monster}
ex: mostrul (lamnja, stihiulu) cu 12 di guri; easti unã mostrã (slutã) trã nivideari; ma ghini featã mãrtatã cu Mostrul (hiintsa urutã dit pãrmiti, parti om, parti agrimi), macã ashi-lj fu ursitã s-hibã; sh-nãsã mostra (murdara, uruta), agãrshi cãti feci mini trã nãsã; el mostrul (urutlu) s-nji dzãcã a njia ahtãri mãscãrlichi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nipãrticã

nipãrticã (ni-pắr-ti-cã) sf nipãrtits (ni-pắr-titsĭ) – prici cu truplu multu lungu ca un chelindru (i ca unã funi multu groasã), tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; nãpãrticã, sharpi, shirpoanji, uheauã; buljar, ofchiu, sãpit;
(expr:
1: earbã di nipãrticã = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di sharpi;
2: pulj di nipãrticã; nipãrticã = aharistu, arãu; laolu pistipseashti cã nipãrtica cãndu easti s-facã pulj, aeshti lj-arup pãntica sh-es nafoarã, cu-aestã vãtãmãndalui nipãrtica tsi-lj featsi;
3: mi mushcã nipãrtica = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
4: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di nipãrticã = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: şarpe, viperă}
{fr: serpent, vipère}
{en: snake, viper, adder}
ex: mi mãshcã unã nipãrticã; vidzui nã nipãrticã dit apã; mi chipirã nipãrtica; nipãrticã lai va s-u mãca; sherchi shi nipãrtits shuirã; nipãrtica nu sh-aspuni cicioarli; cara vidzui cartea cu vula lai, mi mushcã nipãrtica
(expr: aduchii cã-nj vinji nã hãbari lai, cã mi-agudi nã taxirati greauã); creashti pulj di nipãrticã
(expr: s-fatsi aharistu); cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf nipãrticushi/nipãrticushe (ni-pãr-ti-cú-shi), nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭ) nipãrticushi/nipãrti-cushe (ni-pãr-ti-cú-shi) – nipãrticã njicã (mascurã i feaminã); pulj (njic) di nipãrticã
{ro: şarpe mic, viperă mică}
{fr: petit serpent, petite vipère}
{en: little serpent, small viper}
ex: tu-arapuni, nã nipãrticushi adunatã culcush; lj-avea moartã nipãrticusha shi-sh plãndzea hala

§ nãpãrticã (nã-pắr-ti-cã) sf nãpãrtits (nã-pắr-titsĭ) – (unã cu nipãrticã)

§ nipãrtichedz (ni-pãr-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I nipãrticai (ni-pãr-ti-cáĭ), nipãrticam (ni-pãr-ti-cámŭ), nipãrticatã (ni-pãr-ti-cá-tã), nipãrticari/nipãrticare (ni-pãr-ti-cá-ri) – hiu mushcat di-unã nipãrticã; mushcu pri cariva (zburãndalui di nipãrticã); nipãrtic, shirpichedz; nshirpichedz; (fig: mi nipãrtichedz = mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pom1

pom1 (pómŭ) sm ponj (pónjĭ) – arburi tsi fatsi yimishi (fructi) buni trã mãcari;
(expr:
1: cati pom cu-aumbra-lj = tuti lucrili nu suntu unã soi; cati om cu hãrli sh-huili-a lui; cati pulj, sh-bãtearea-lj;
2: pomlu (fructul) sum pom (arburi) va s-cadã = hãrli sh-cusurli a omlui di la pãrintsã li ari, li clirunimseashti; merlu (yimisha mer) sum mer (pomlu mer) cadi; gortsul (yimisha gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cadã)
{ro: pom}
{fr: arbre fruitier}
{en: fruit tree}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã shi s-vishtidzãrã; Aprirlu lji ncãrcã ponjlji cu lãludz, di nu ti sãturai s-li mutreshti; s-alinarã pri un pom, cama-analtul tsi eara; sum pom eara un preftu cu gumarlu ncãrcat di lituryii; discãrcarã sum un pom s-aprãndzã; s-ashtirnu si-lj tragã un oclju di somnu tu-aumbrata-a pomlui; cãipi s-fatsi merlu di pri pom; eara un pom analtu shi pri pom un cuibar di vulturi; unã nãpãrticã lai s-angãrlima pri pom; s-alinã anarga-peanarga sti pom; aestu mer eara pri pomlu dit mesea-a grãdinãljei; deavãrliga di pom eara loclu gol; s-trapsi la-arãdãtsina-a unui pom shi s-angãrlimã pri pomlu atsel; casa-a lui, grãdina-a lui, ponjlji a lui; s-nu-aruchi nitsi unã frãndzã di pri ponj; am multsã ponj tu grãdinã; talji pom sh-fã om; primuveara va s-shurteascã tuts ponjlji nishurtits dit grãdinã; cati pom sh-aumbra-lj

§ pom2 (pómŭ) sn poami/poame (pŭá-mi) – atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-aradã bunã trã mãcari; poamã, yimishi, fructu, frutã, frut, curnutseauã, bobã (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)
{ro: fruct}
{fr: fruit}
{en: fruit}
ex: Mailu cu mushuteatsa-a lui ligã poami; pots s-ti yilceshti shi s-aruchi cãti poami vrei; deadi nã tisagã mplinã di tuti poamili; cu poamili aesti bãna el; poamili (fructili, yimishili) s-coapsirã; cu poami bãneadzã; avem poami tu grãdinã

§ poamã (pŭá-mã) sf poami/poame (pŭá-mi) – (unã cu pom2)

§ pumet (pu-métŭ) sn pumeturi (pu-mé-turĭ) – grãdinã cu multsã ponj; grãdinã mash di ponj; multimi di ponj; multimi di poami (fruti, yimishi)
{ro: livadă de pomi}
{fr: verger}
{en: orchard}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharpi/sharpe

sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)

§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
{fr: femelle du serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spidã3

spidã3 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã; vipirã, uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: spidã = muljari multu-arauã, ca unã uheauã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper}
ex: easti nã spidã (fig: vipirã) muljarea-aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stihio

stihio (sti-hĭó) sm stiheadz (sti-hĭádzĭ) –1: hiintsã (dit mintea-a omlui) tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; stihii, fandagmã, fantazmã, fandazmã, fantasi, scheahtru, scheastrã, boshi, bãbãljur;
2: hiintsã dit pãrmiti (tu pãrmitili xeani unã nãpãrticã) ghigantã sh-arauã, tsi easti di-aradã azvimtã di-un gioni aleptu; stihiu, zmeu, mostru, lamnji
{ro: fantomă, stafie, spectru; zmeu}
{fr: fantôme. revenant, spectre; dragon fabuleux}
{en: phantom, spectre; dragon}
ex: eara unã casã veaclji cu stihio; aduchi nãs, cã vãrã dzãn, vãrã stihio i vãrã lamnji vai hibã

§ stihii/stihie (sti-hí-i) sf stihii (sti-híĭ) – (unã cu stihio)
ex: dipun hima, ca stihiili, bãiri, bãiri di cãrvãnj; itsi hoarã sh-ari stihia-a ljei cari u-aveaglji, u apãrã

§ stihiusescu (sti-hĭu-sés-cu) (mi) vb IV stihiusii (sti-hĭu-síĭ), stihiuseam (sti-hĭu-seámŭ), stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusiri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) – mi fac, sh-deapoea mi-aspun (pri loc) ca unã stihii; bag tu timeljlu di-unã casã tsi s-analtsã, un om (cucot, njel, etc.) vãtãmat ca, dupã 40 di dzãli, omlu (cucotlu, njelu, etc.) s-dipunã diznou pri loc ca unã stihii
{ro: transforma pe cineva în stafie}
{fr: faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}
{en: make someone to appear as a phantom}
ex: treili nã stihiusirã (nã stizmusirã tu timeljlu di-unã casã tra s-n-aspunem dupã 40 di dzãli ca stihii)

§ stihiusit (sti-hĭu-sítŭ) adg stihiusitã (sti-hĭu-sí-tã), stihiusits (sti-hĭu-sítsĭ), stihiusiti/stihiusite (sti-hĭu-sí-ti) – tsi s-ari faptã si s-aspunã ca unã stihii
{ro: devenit stafie}
{fr: devenu revenant}
{en: made to appear as a phantom}

§ stihiusi-ri/stihiusire (sti-hĭu-sí-ri) sf stihiusiri (sti-hĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si stihiuseashti
{ro: acţiunea de a transforma pe cineva în stafie}
{fr: action de faire quelqu’un retourner sur la terre comme une fantôme, un revenant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn