DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

putsãn

putsãn (pu-tsắnŭ) adg (shi adv invar) putsãnã (pu-tsắ-nã), putsãnj (pu-tsắnjĭ), putsãni/putsãne (pu-tsắ-ni) – tsi nu easti multu; tsi nu-ari cãt lipseashti; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti njic; tsi-aspuni cã un lucru easti di njicã mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi nu tsãni multu chiro; zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nghios di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari njicã; psãn, nãheamã, nãheamãtã, nãheamãzã, nãheamtã, nãfeamã, niheamã, niheamãtã, niheamãzã, niheamtã, nifeamã, nteamã, teamã, timãzicã, timizicã, heamã, heam, himãzicã, himizicã, anghidã, nghidã, nãnghidã, niscãntu, etc.
{ro: puţin}
{fr: un peu}
{en: a little}
ex: nu tricu multu putsãn sh-amintã un ficior; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; putsãnj (nu multsã), mãratslji, elj eara; putsãnã u-ai (nu u-ai trã mari lucru) aestã arshini? nchisirã shi dupã putsãn agiumsirã acasã; sh-bãgã caplu pri dzinucljul a featãljei, s-lu caftã putsãn ãn cap; s-turnã tu-ayinji sã s-discurmã putsãn; cum putsãni suntu tu lumi, cãt veadi albul soari; s-avea dusã cu cupia putsãn cama diparti; cu oaspits, cu mushati, trã putsãn chiro-lj featsi tuts pradzlji ghini; nu-ai sã-nj dai putsãn (niscãntu, niheamã) cash?; trã imnari, am ninga putsãn (unã njicã diastimã, dipãrtari; nu multu chiro); di cãt avu, nj-deadi putsãn; putsãnj eara, ma tuts armats pisti cap

§ mputsãnedz (mpu-tsã-nédzŭ) (mi) vb I mputsãnai (mpu-tsã-náĭ), mputsãnam (mpu-tsã-námŭ), mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) – scad (mi fac ma putsãn) ca numir i (mi fac ma njic) ca mãrimi; psãnedz, njicshuredz, discrescu, scad, afirisescu, firisescu, hirisescu, dipun
{ro: împuţina, diminua, reduce}
{fr: amoindrir, diminuer, reduire}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: lji si mputsãnã (scãdzu) tãinea; mputsinãm (nã featsim ma putsãnj) acasã; ahiursi s-lã si mputsineadzã (s-lã scadã); si mputsinã (scãdzu, njicshurã) di-aushatic

§ mputsãnat (mpu-tsã-nátŭ) adg mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnats (mpu-tsã-nátsĭ), mputsãnati/mputsãnate (mpu-tsã-ná-ti) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.) ca numir i ca mãrimi; psãnat, njicshurat, discriscut, scãdzut, afirisit, firisit, hirisit, dipus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn