DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche (cã-lã-bã-lắ-chi) sf cãlãbãlãchi (cã-lã-bã-lắchi) –
1: lucrili di casã sh-di cati dzuã (multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; pleacicã, catrafusi, cãrcãndã, cãrãndii, sartsinã, furtii;
2: adunãturã di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyul loc; multimi, flumin, nãfamã, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, ceatã, gloatã, taifã, chindrã, jurdunã, suro, etc.
{ro: calabalâc, catrafuse, bagaj, nulţime}
{fr: bagages, foule}
{en: baggage, crowd}
ex: cãlãbãlãchi (multimi) di oaminj adunats tu misuhori; eara mari cãlãbãlãchi (multimi di oaminj) la cireap; iu s-dutsi cãlãbãlãchea (lumea)?

§ cãlãbãlãc (cã-lã-bã-lắcŭ) sm pl(?) – (unã cu cãlãbãlãchi)
ex: du-nj cãlãbãlãclu (lucrili, baula) la hani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrã

chindrã (chín-drã) sf chindri/chindre (chín-dri) – adunãturã mari di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; multimi di oaminj dit unã parataxi di numtã; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: tsi nchisi nã chindrã (parataxi di numtã) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crimã2

crimã2 (crí-mã) sf crimi/crime (crí-mi) – un mari numir (di oaminj, lucri, etc., multsã); multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multsã oaminj adunats tu-un loc; flumin, multimi, multsãmi, multeami, multeatsã, nãfamã, lao, lumi, plod, popul, pupul
{ro: mulţime, lume, în mare cantitate}
{fr: foule, multitude, en très grande quantité}
{en: crowd, multitude, in a great number}
ex: fumealji greauã cu-unã crimã di njats (cu-un jar, cu-un mari numir di njats); s-avea purtatã-aclo nã crimã (multimi) di lumi; lãnã acasã s-aflã nã crimã (multã); adusi nã crimã (multimi) di zboarã cu el

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

flumin

flumin (flú-minŭ) sm fãrã pl – multsã oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (yiets) adunati tu-un loc, di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul
{ro: mulţime, lume}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: s-virsã, cum s-vearsã Duna, flumin (multimi), flumin (multimi) di ficiori; flumin (multeatsã) di fumelj vinjirã; dit fluminlu (laolu) dit vlahuhori; di fluminlu (dit laolu, multimea) di stratiots; cãnd fluminlu (multeatsa, populu) di vurgari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gloatã

gloatã (glŭá-tã) sf gloati/gloate (glŭá-ti) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, etc.) tsi s-aflã adunatã tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: cãndu ved ahãntã gloatã (lao)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jurdunã

jurdunã (jĭur-dú-nã) sf jurduni/jurdune (jĭur-dú-ni) – multimi di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) adunats tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multea-mi, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: jurdunã (multimi, ceatã, gloatã) di ficiori sh-di feati; jurduna (laolu, multimea di oaminj) lãitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

multu1

multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã

§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãfamã

nãfamã (nã-fá-mã) sf pl(?) – multsã oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi icã lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, lumi, lao, plitizmo, plod, flumin, popul, pupul
{ro: mulţime, lume}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: nãfamã (multimi) di oaminj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã