|
|
mãtsinat
mãtsinat (mã-tsi-nátŭ) adg – vedz tu matsin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: matsinbirã
birã (bí-rã) sf biri/bire (bí-ri) – biuturã cari, deadun cu yinlu sh-arãchia easti multu vrutã di lao (cã ari sh-niheamã shpirtu tu nãsã), faptã cu hirbearea tu apã (sh-deapoea aprindearea) a gãrnutsãlor di grãni (ma multu di ordzu) fitrusiti, uscati shi mãtsinati, tu cari s-bagã shi ndauã lilici galbini-verdzã (scoasi di unã earbã ascãlnãtoari), tra s-lji da unã-anjurizmã sh-un gustu amar
{ro: bere}
{fr: bière}
{en: beer}
ex: caftã birã cu mize
§ birãrii/birãrie (bi-rã-rí-i) sf birãrii (bi-rã-ríĭ) – unã soi di hani faptã maxus trã oaminjlji tsi vor s-aibã un loc iu si s-ducã tra s-bea unã birã, singuri i cu oaspits
{ro: berărie}
{fr: brasserie}
{en: beer house, pub}
cheanitsã
cheanitsã (chĭá-ni-tsã) sf fãrã pl – soi di earbã tsi creashti multi ori tu agru deadun cu grãnlu, cu truplu shi frãndzãli piroasi, cu lilici aroshi-vinitã, cari da simintsã njits, lãi shi nfãrmãcoasi (cari, cãndu suntu mãtsinati deadun cu grãnlu ãlj da un gustu anustu); simintsãli di-aestã earbã; cheantsã, cheanitsã, cheandzã, gongulã, congulã, tãciuni;
(expr: s-aleadzi cheanitsa di grãn = s-aleg lucrili arali di-atseali buni)
{ro: neghină}
{fr: ivraie, nielle des blés}
{en: cockle}
ex: s-aleapsi cheanitsa di grãn; creapã grãnlu di cheanitsã
§ cheantsã (chĭán-tsã) sf fãrã pl – (unã cu cheanitsã)
§ cheandzã (chĭán-dzã) sf fãrã pl – (unã cu cheanitsã)
chifte
chifte (chif-té) sm chiftedz chif-tédzĭ) – carni mãtsinatã sh-adratã ca unã soi di topã njicã, tsi easti tigãnsitã di-aradã tu grãsimi (i friptã pri jar); chioftã
{ro: chiftea}
{fr: boulette de viande hachée}
{en: meat ball}
ex: avea chiftedz tigãnsits pi measã
§ chioftã (chĭóf-tã) sf chiofti/chiofte (chĭóf-ti) – (unã cu chifte)
ex: avea chiofti pi misali; cãdzu ca nã chioftã
chisedz
chisedz (chi-sédzŭ) vb I chisai (chi-sáĭ), chisam (chi-sámŭ), chisatã (chi-sá-tã), chisari/chisare (chi-sá-ri) – lu-agudescu un lucru (lj-dau cu cioclu, lu stumbusescu, l-matsin, l-stulcin, etc.) pãnã-l fac pulbiri, icã cumãts multu njits; matsin, stulcin, etc.;
(expr:
1: lj-chisedz oasili (di bãteari, etc.); lj-adar oasili ca urdzãts chisati = lj-dau un shcop sãnãtos;
2: nj-chiseadzã caplu; nj-chiseadzã piper n cap = (i) nji sã ngreacã multu s-lji fac tsiva, nj-dzãtsi multi sh-nu mi-alasã isih, etc.; (ii) mi pidipseashti multu)
{ro: pisa}
{fr: piler, hacher}
{en: grind, pound, pulverize, hash, mince}
ex: chisats zahãrea; chiseadzã chiperlu trã tsinã; dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu; chisedz (matsin) carnea tra s-fac chiftedz astarã; chiseadzã (matsinã) tu dubec cafeea; astalj sharpi, chiseadzã-lj caplu; lji li chisã oasili
(expr: lj-deadi un shcop sãnãtos); l-chisai di bãteari
(expr: lj-ded un shcop bun); aeri u chisã
(expr: u bãtu) ghini; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap
(expr: s-lu pidipseascã multu), ta s-lji yinã mintea
§ chisat (chi-sátŭ) adg chisatã (chi-sá-tã), chisats (chi-sátsĭ), chisati/chisate (chi-sá-ti) – tsi easti faptu cumãts njits i pulbiri; mãtsinat, stulcinat, stumbusit, etc.
{ro: pisat}
{fr: pilé, haché}
{en: ground, pulverized, hashed, minced}
§ chisari/chisare (chi-sá-ri) sf chisãri (chi-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã tsiva; mãtsinari, stulcinari, stumbusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pisa}
{fr: action de piler, de hacher}
{en: action of grinding, of pounding, of pulverizing of mincing}
§ chisãturã (chi-sã-tú-rã) sf chisãturi (chi-sã-túrĭ) – ashi cum s-fatsi lucrul (cumãts njits, pulbiri, etc.) dupã tsi easti chisat; atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã un lucru; chisari
{ro: pisătură}
{fr: broyage; toute substance pilée}
{en: grinding, pounding, pulverising}
dulapi2/dulape
dulapi2/dulape (du-lá-pi) sf dulãchi (du-lắchĭ) – hãlati tu cari s-ardi cafelu, ninti ca s-hibã mãtsinat tu moara di cafe
{ro: aparat de prăjit cafeaua}
{fr: brûloir (à café)}
{en: coffee roaster}
ex: cafelu s-ardi tu dulapi
el
el (ĭélŭ) pr pirs III ea1 (ĭá), elj (ĭéljĭ), eali/eale (ĭá-li) (numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; nãs, is, dis, dãs; (formili shcurti) ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu)
{ro: el, ea, ei, ele}
{fr: il, elle, ils, elles}
{en: he, she, they}
ex: el (nãs) dzãtsea ashi; el (nãs) s-toarnã acasã; ea (nãsã) umpli gãleata cu apã; elj (nãsh) tundu oilji; eali (nãsi) frimintã aloatlu; tradzi el (nãs) s-moarã; mpiltescu pãrpodz trã el (fig: trã bãrbatlu-a meu)
§ l1 (-lŭ shi lŭ-) pr pirs III u1, lj1 (-ljĭ, ljĭ-), li1 (-li) – (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; formili shcurti di la pronuma pirsunalã “el”) – (unã cu el)
ex: cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) acasã?; aclo iu easti-l (iu easti el); stãtu cum sh-eara-l (cum sh-eara el); bãrbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hibã-l (s-hibã el) yiu; s-nu-l hibã (hibã el) aclo; ma mari el va hibã-l (ma mari el va hibã el); dit groapã di-iu va hibã-l (di-iu va hibã el); foclu iu l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu suntu elj)?; di cãndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eara-lj (eara elj) prit casã-lã (lã = pr pos a lor; prit casa-a lor); tuts eara-lj (elj tuts eara) unã; hãshcili iu-li suntu (-li suntu = iu suntu eali)?
§ ãl (ắlŭ) shi ul (úlŭ) shi lu (lú) shi l2 (-lŭ, lŭ-) pr pirs III u2, ãlj2 (ắljĭ) shi ilj2 (íljĭ) shi lji2 (ljí) shi lj2 (-ljĭ, ljĭ-), li2 (lí) (singular shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi s-adavgã la pronuma pirsunalã “tini”, multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima) – pri el
{ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, ăl, o, îi, le}
{fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.}
{en: he, she, they}
ex: ea ãl (ãl = pri el) dusi acasã; ea-l (l = ãl, ul, li, pri el) dusi n hoarã; va s-dimãndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) culcã tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ningã foc nji lu-adutsea (lu = pri el), ningã pirã nj-ul liga (ul = pri el); dats-lu nafoarã (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi featsi?; ea lu (lu = pri el) ntreabã tra sã-lj (-lj, dativ = a lui) dzãcã; el lu (lu = pri el) acãtsarã; ea nu u vidzurã (u =pri ea); u featsirã (u = pri ea) si s-ducã acasã; u vrei i nu u vrei?; ca foarticã u minã; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tãljats-u; vidzush-u?; u vidzãndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li aflã (li = pri eali); pãdurli li (li = pri eali, pãdurli) arsirã; ea-l dipuni tãmbãrãlu (-l = pri el, tãmbãrãlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadirã (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricurã tserbul (lu = pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vãtãmãndalui-lu (lu = pri el, dushmanlu), ascãpã cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mãtsinats-u (u = pri ea) la noi; vidzãndalui-u (u = pri ea) ahãntã gioanã; maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; icã pr pirs, dativlu, a lui); adapã-lj la arãu (-lj = pri elj); paplu li teasi (li = pri eali) pri measã; talji-li cumãts (li =pri eali)
fãrinã
fãrinã (fã-rí-nã) sf fãrinj (fã-rínjĭ) shi fãrinuri (fã-rí-nurĭ) – pulbirea tsi s-fatsi cãndu suntu mãtsinati (di-aradã tri mãcari), gãrnutsãli di yiptu (grãn, sicarã, misur, etc.) i altã soi di gãrnutsã i simintsã; (fig:
1: fãrinã = itsi pulbiri ishitã dit mãtsinarea i chisarea-a unui lucru; expr:
2: fãrinã arsã = mãcari di oaminj ftohi faptã (ca unã dzamã groasã) cu fãrinã tsigãrsitã tu tiganea cu untulemnu;
3: u-adrarã di fãrinã = u isusirã: soea sh-oaspitli-a unei featã lj-da cu pudrã pri fatsã sh-pri gushi cãndu lj-oarã la isusirea-a ljei;
4: cãnd ari sac, nu-ari fãrinã, sh-cãnd ari fãrinã, nu-ari sac = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
5: scumpu la tãrtsã sh-eftin la fãrinã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu cariva da multu trã lucri tsi nu-ahãrzescu multu, ma nu va s-da cãt lipseashti trã lucri buni tsi dealihea ahãrzescu;
6: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu lipseashti, cã va sh-aflã bilje)
{ro: făină}
{fr: farine}
{en: flour}
ex: nipoate, dzã fãrinã, ursa ti-avinã!; lucra shi earã, di multi ori, nu avea fãrinã tu-ambari; canda-lj mãcã fãrina gumarlu; pãnã sã ntsernu fãrina, tini njirã-ti tu udã; featsim pãnea cu fãrinã di grãn; nu n-adusi nica fãrinã di la moarã; adz va nj-aducã murarlu fãrina; featsim bubotã cu fãrinã di misur
§ fãrinos (fã-ri-nósŭ) adg fãrinoasã (fã-ri-nŭá-sã), fãrinosh (fã-ri-nóshĭ), fãrinoasi/fãrinoase (fã-ri-nŭá-si) – tsi easti ca fãrina; tsi easti adrat cu (di) fãrinã
{ro: făinos}
{fr: farineux}
{en: floury}
§ fãrinar (fã-ri-nárŭ) adg fãrinarã (fã-ri-ná-rã), fãrinari (fã-ri-nárĭ), fãrinari/fãrinare (fã-ri-ná-ri) – (atsel) tsi fatsi, vindi i lucreadzã cu fãrina
{ro: făinar}
{fr: farinier}
{en: (man) who sells flour}
§ nfãrinedz (nfã-ri-nédzŭ) (mi) vb I nfãrinai (nfã-ri-náĭ), nfãrinam (nfã-ri-námŭ), nfãrinatã (nfã-ri-ná-tã), nfãrinari/nfãrinare (nfã-ri-ná-ri) – dau cu (ameastic cu, bag) fãrinã; umplu di fãrinã
{ro: înfăina}
gongalã
gongalã (gón-ga-lã) sf gongali/gongale (gón-ga-li) – soi di earbã tsi creashti multi ori tu agru deadun cu grãnlu, cu truplu shi frãndzãli piroasi, cu lilici aroshi-vinitã, cari da simintsã njits, lãi shi nfãrmãcoasi (cari, cãndu suntu mãtsinati deadun cu grãnlu ãlj da un gustu anustu); simintsãli di-aestã earbã; cheantsã, cheanitsã, cheandzã, gongulã, congulã, tãciuni;
(expr: nu-ari gongalã n cap = nu-ari gãrnuts di minti n cap; nu giudicã ghini)
{ro: neghină}
{fr: ivraie, nielle du blé}
{en: cockle}
ex: grãnlu easti mplin di gongalã (cheantsã); am nã ambari cu grãn, gongali, melj, ordzu
§ gongulã (gón-gu-lã) sf gonguli/gongule (gón-gu-li) – (unã cu gongalã)
§ congulã (cón-gu-lã) sf conguli/congule (cón-gu-li) – (unã cu gongalã)
grundzã
grundzã (grún-dzã) sf pl – coaja di la grãni (grãn, sicarã, uvedz) scoasã ahoryea dupã tsi easti mãtsinatã prota deadun cu fãrina; tãrtsã
{ro: tărâţă}
{fr: son}
{en: bran}
ex: hãrnescu gãljinjli cu grundzã (tãrtsã); es multi grundzã (tãrtsã) dit fãrina aestã
§ grundzos (grun-dzósŭ) adg grundzoasã (grun-dzŭá-sã), grundzosh (grun-dzóshĭ), grundzoasi/grundzoase (grun-dzŭá-si) – tsi ari (easti mplinã cu) grundzã
{ro: cu tărâţă}
{fr: avec son}
{en: with bran}
ex: fãrinã grundzoasã (mplinã cu tãrtsã)
lucanic
lucanic (lu-cá-nicŭ) sm lucanits (lu-cá-nitsĭ) shi sn lucanitsi/lu-canitse (lu-cá-ni-tsi) – carni mãtsinatã (stumahi, inimã, hicat, etc. mãtsinat), ndreaptã cu mirudenii shi hiptã tu mats di porcu i di oai tra si s-mãcã coaptã tu cireap (proaspitã cãndu s-fatsi, i afumatã ma amãnat); lucancu, culucancu, culeu; dormenji, roman; lumbar, bumbar; sugiuc
{ro: cârnat}
{fr: saucisse, andouille}
{en: sausage}
ex: andzãri lucanitslji spindzurats; mãcãm la el un bun lucanic di porcu; lizeti avurã lucanitslji
§ lucancu (lu-cán-cu) sm lucantsi (lu-cán-tsi) – (unã cu lucanic)
§ culucancu (cu-lu-cán-cu) sm culucantsi (cu-lu-cántsi) – (unã cu lucanic)
§ culeu1 (cu-léŭ) sm culei (cu-léĭ) – (unã cu lucanic)
ex: mustul cu culeu (lucanic) ari mari lizeti; shtii s-facã culei lizitlii