|
|
mãrunã
mãrunã (mã-rú-nã) sf mãruni/mãrune (mã-rú-ni) shi mãrunj (mã-rúnjĭ) –
1: stranj di muljari;
2: zãvon di nveastã nauã;
3: cusitsã di featã acãtsati deavãrliga di cap;
4: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frãmtea i creashtitlu-a caplui di tsap, ficior, etc.;
5: lao; tufã di arburi;
(expr: unã mãrunã di... = unã multimi, unã grãmadã di...)
{ro: îmbrăcăminte de femeie; voal de mireasă; cosiţe învârtite în jurul capului; moţ de păr mai lung deasupra frunţii de ţap, băiat, etc.; mulţime, tufiş}
{fr: habit de femme; voile de nouvelle mariée; tresses d’une femme fixées autour de sa tête; foule, fourré}
{en: women dress; bride veil; tuft of hair above the forehead of a he-goat or a boy; crowd, thicket}
ex: ts-bãgash giuplu shi mãruna (vlashca, zãvonlu); vitsina ndreaptã cu dramna sh-cu mãruna (vlashca); unã mãrunã
(expr: grãmadã, multimi) ntreagã eara arãsturnatã, fidãnj cu trupurli lundzi sh-mushati
mãrun
mãrun (mã-rúnŭ) sm mãrunj (mã-rúnjĭ) – numã data a ma multor planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici, fructi; locuri cu schinj; mãrãtsini, schin, chingher, gumarangath, ciun, pãljur
{ro: mărăcine}
{fr: lieu avec épines, ronces}
{en: thorns, bramble bush}
ciun3
ciun3 (cĭúnŭ) sm ciunj (cĭúnjĭ) – numã data a ma multor planti (jumeari) cu schinj (pi trup, frãndzã, lilici, fructi); mãrãtsini, schin, chingher, gumarangath, mãrun, pãljur
{ro: mărăcine}
{fr: épine, ronce}
{en: thorns, bramble bush}
deagã
deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz
§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã
§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}
§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)
giupã
giupã (gĭú-pã) sf giupi/giupe (gĭú-pi) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu di muljari (di-aradã di pãndzã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, fustã, bãcã, fustani
{ro: jupon; rochie}
{fr: jupe, jupon; robe}
{en: woman’s skirt, underskirt; gown}
ex: tsal Yiurgachi tu giupã goalã
§ jupã (jĭú-pã) sf jupi/jupe (jĭú-pi) – (unã cu giupã)
ex: nviscutã tu jupã (fustani) veaclji; jupa-lj cum azboairã
§ giup (gĭúpŭ) sn giupi/giupe (gĭú-pi) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; antiri, andiri, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
ex: ts-bãgash giuplu (antirilu) shi mãruna; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu
lemnu
lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)
§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}
§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)
§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar
ljanumã
ljanumã (ljĭá-nu-mã) sf ljanomati/ljanomate (ljĭa-nó-ma-ti) –
1: pãradz i lucri minuti tsi nu-ahãrzescu multu;
2: mãdularli (ca inimã, hicat, matsã, etc.) tsi s-aflã tu truplu-a pravdãljei (omlui); yinomati; (fig: ljanumã = pãrã cu njicã tinjii; mindzalji, minutsalji, mintsalji, yinomati
{ro: mărunţiş; măruntaie}
{fr: menue monnaie; entraille}
{en: small change (money); entrails, bowels}
ex: tu pungã nu-am nitsi ljanumã (fig: pãrã cu njicã tinjii)
§ yinoma-ti/yinomate (yi-nó-ma-ti) sf pl – (unã cu ljanomati)
minut2
minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã
§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã
§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}
pãtulj
pãtulj (pã-túljĭŭ) sn pãtulji/pãtulje (pã-tú-lji) –
1: tsarcu (cutar) njic faptu trã prãvdzã (njelj i cãpri); tsarcu (cutar) njic faptu cãt tri unã oai tra si sã nveatsã cu-un njel xen, tra s-lji da lapti s-sugã; pitulj, pãtljauã, pãtiljauã, pãturicã, culcush, ascumtish;
2: loc tufos cu schinj sh-ljanuri prit cari s-treatsi greu
{ro: ţarc mic pentru miei; culcuş, ascunziş}
{fr: petit enclos fait pour les agneaux ou les chevreaux, fourré des broussailles, gîte, terrier}
{en: small enclo-sure made for lambs, lair, den}
ex: pãtuljli (cutarli) a edzlor; adãrã ninga dauã pãtulji; mi-ascumshu tu pãtulj (tu-un loc tufos)
§ pitulj (pi-túljĭŭ) sn pitulji/pitulje (pi-tú-lji) – loc (ascumtish, tufish) iu sh-trec noaptea (dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) prãvdzãli, puljlji, zulãchili dit pãduri, etc.; pãtulj, pãtiljauã, pãtljauã, pãturicã, loj, loji, lujar, yitachi, ashtirnut, culcush, tufish, mãrunã, scrob, buloc, ascumtish, cripsanã
{ro: culcuş, vizuină, tufiş, culcuş, ascunziş}
{fr: fourré des broussailles, gîte, tanière, antre, terrier}
{en: thicket, hiding place, resting place, lair, den}
ex: dit pituljlu (ascumtishlu) di cornji; intrã tu pitulj (culcush)
§ pãtiljauã (pã-ti-ljĭá-ŭã) sf pãtiljei (pã-ti-ljĭéĭ) – (unã cu pitulj)
ex: nu eara pãtiljauã (ascumtish) s-nu u shtibã
§ pãturicã (pã-tu-rí-cã) sf pãturitsi/pãturitse (pã-tu-rí-tsi) – (unã cu pãtiljauã)
ex: si s-ascundeari tu pãturitsi
§ pãtljauã (pãt-ljĭá-ŭã) sf pãtljei (pãt-ljĭéĭ) – (unã cu pãtljauã)
ex: cãnili durnja tu unã pãtljauã (tufã); ndzãri tu-unã pãtljauã (mãrunã) ascumtsã doi inshi; lom tufechili dit pãtljauã (ascumtish)
pilichisescu
pilichisescu (pi-li-chi-sés-cu) (mi) vb IV pilichisii (pi-li-chi-síĭ), pilichiseam (pi-li-chi-seámŭ), pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisi-ri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) – agudescu cu unã hãlati nturyisitã (shi multi ori cu-arada), un lucru (lemnu, cheatrã) tra s-lji disfac cumãts njits (luschidz, ashclji) shi s-lji dau a lucrului forma tsi u voi; talj un lucru (lemnu, cheatrã) tu njits cumãts; pilixescu;
(expr: l-pilichisescu (omlu) = l-fac omlu s-aibã prãxi buni, s-aibã purtãri buni, s-nu hibã ca oaminjlji di munti, di la oi)
{ro: ciopli, tăia mărunt}
{fr: tailler du bois pour le dégrossir, dégauchir, doler; dégrossir}
{en: carve, cut (wood, stone, etc.) into shape, plane wood}
ex: lemnul tsi-l pilichiseashti va s-aspunã mushat
§ pilichisit (pi-li-chi-sítŭ) adg pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisits (pi-li-chi-sítsĭ), pilichisiti/pilichisite (pi-li-chi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã formã vrutã a unui lucru (lemnu, cheatrã) cu agudituri tsi fac tra s-easã luschidz dit lucru; tsi easti tãljat sh-faptu njits cumãts
{ro: cioplit, tăiat mărunt}
{fr: dégrossi, dégauchi}
{en: carved, cut (wood, stone, etc.) into shape}
ex: hãrãcoapã, pilichisitã
(expr: cu buni prãxi); nu eara om ahãt pilichisit (cu-ahãti prãxi buni, eara ca di la oi)
§ pilichisiri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) sf pilichisiri (pi-li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pilichiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a ciopli, de a tăia mărunt}
{fr: action de tailler du bois pour le dégrossir, pour le dégauchir}
{en: action of carving, of cutting (wood, stone, etc.) into shape}
§ pilixescu (pi-lic-sés-cu) (mi) vb IV pilixii (pi-lic-síĭ), pilixeam (pi-lic-seámŭ), pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) – (unã cu pilichisescu)
§ pilixit (pi-lic-sítŭ) adg pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixits (pi-lic-sítsĭ), pilixiti/pilixite (pi-lic-sí-ti) – (unã cu pilichisit)
§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)
ploai1/ploae
ploai1/ploae (plŭá-i) sf ploi (plóĭ) shi ploiuri (pló-ĭurĭ) – chicuti di apã tsi cad dit niorlji din tser;
(expr:
1: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
2: toarnã (da, cadi, vearsã, etc.) ploai cu gãleata = cadi ploai multã, di canda toarnã cariva cu gãleata;
3: adzã ploai, mãni grãndini = pãtsãsh adzã tsiva, mãni pots tra s-pats sh-ma multu;
4: cãndu nu-ari ploai, sh-grãndinea i bunã = cãndu ari omlu multã ananghi di-un lucru, shi nu poati s-lu aibã, va s-ifhãrãstiseascã sh-cu-un altu lucru tsi lji ndreadzi ma putsãn (nu cum u vrea) huzmetea;
5: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; cari fudzi di ploai, da di grãndini; fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zboarã tsi s-dzãc tr-atsel tsi fudzi di-unã lãeatsã tra s-da di-unã altã lãeatsã, ma mari;
6: udatlu (muntili) di ploai nu s-aspari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
7: dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts (cãti s-vrei) = dupã tsi omlu pati tsiva, shtii (aflã) multi cãljuri cu cari putea si s-afireascã;
8: sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari = ma s-minduea (ma s-lj-eara fricã) cã va s-patã tsiva, va sh-loa omlu di ma ninti misurli tsi-avea ananghi ta si s-afireascã;
9: va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi ari tsiva ascumtu shi nu va s-u scoatã tu padi ca s-u veadã tuts;
10: dupã ploai, shi soari = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi easti apitrusit di ghideri, shi nu veadi vãrã cali s-ascapã, cã cu chirolu va sã ndreagã tuti;
11: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari;
12: ploaea tsi yini cu furtsati, nu tsãni multu = lucrili tsi yin cu multã puteari, trec agonja, nu tsãn multu)
{ro: ploaie}
{fr: pluie}
{en: rain}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); Dumnidzale, dã nã ploai sã s-tucheascã tutã cãliva-ali moashi!; s-niura chirolu shi didea ploai; un vimtu, nã ploai greauã sh-nã grindini, cã tsã u featsi pamporea sãrmi!; na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã; sh-armasi omlu sh-fãrã cal, ca-atsel dit ploai, cu gura hãscatã di nu shtea tsi s-facã; vinji toamna shi cu ploili; lu-acãtsã toamna cu ploiurli; avum ploiuri tut meslu aestu; stai ca-atsel dit ploai; ts-acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cã nu videai ntrã tini; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu; sudorli lã cura ca ploaea
§ pluinã (plu-í-nã) sf pluinj (plu-ínjĭ) – chiro cu ploai (chiro pluios, di-aradã cu ploai minutã, cu chicuti njits shi ndisati tsi cadi dipriunã di nu s-pari s-astãmãtseascã vãrnãoarã)
putsãn
putsãn (pu-tsắnŭ) adg (shi adv invar) putsãnã (pu-tsắ-nã), putsãnj (pu-tsắnjĭ), putsãni/putsãne (pu-tsắ-ni) – tsi nu easti multu; tsi nu-ari cãt lipseashti; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti njic; tsi-aspuni cã un lucru easti di njicã mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi nu tsãni multu chiro; zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nghios di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari njicã; psãn, nãheamã, nãheamãtã, nãheamãzã, nãheamtã, nãfeamã, niheamã, niheamãtã, niheamãzã, niheamtã, nifeamã, nteamã, teamã, timãzicã, timizicã, heamã, heam, himãzicã, himizicã, anghidã, nghidã, nãnghidã, niscãntu, etc.
{ro: puţin}
{fr: un peu}
{en: a little}
ex: nu tricu multu putsãn sh-amintã un ficior; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; putsãnj (nu multsã), mãratslji, elj eara; putsãnã u-ai (nu u-ai trã mari lucru) aestã arshini? nchisirã shi dupã putsãn agiumsirã acasã; sh-bãgã caplu pri dzinucljul a featãljei, s-lu caftã putsãn ãn cap; s-turnã tu-ayinji sã s-discurmã putsãn; cum putsãni suntu tu lumi, cãt veadi albul soari; s-avea dusã cu cupia putsãn cama diparti; cu oaspits, cu mushati, trã putsãn chiro-lj featsi tuts pradzlji ghini; nu-ai sã-nj dai putsãn (niscãntu, niheamã) cash?; trã imnari, am ninga putsãn (unã njicã diastimã, dipãrtari; nu multu chiro); di cãt avu, nj-deadi putsãn; putsãnj eara, ma tuts armats pisti cap
§ mputsãnedz (mpu-tsã-nédzŭ) (mi) vb I mputsãnai (mpu-tsã-náĭ), mputsãnam (mpu-tsã-námŭ), mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnari/mputsãnare (mpu-tsã-ná-ri) – scad (mi fac ma putsãn) ca numir i (mi fac ma njic) ca mãrimi; psãnedz, njicshuredz, discrescu, scad, afirisescu, firisescu, hirisescu, dipun
{ro: împuţina, diminua, reduce}
{fr: amoindrir, diminuer, reduire}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: lji si mputsãnã (scãdzu) tãinea; mputsinãm (nã featsim ma putsãnj) acasã; ahiursi s-lã si mputsineadzã (s-lã scadã); si mputsinã (scãdzu, njicshurã) di-aushatic
§ mputsãnat (mpu-tsã-nátŭ) adg mputsãnatã (mpu-tsã-ná-tã), mputsãnats (mpu-tsã-nátsĭ), mputsãnati/mputsãnate (mpu-tsã-ná-ti) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.) ca numir i ca mãrimi; psãnat, njicshurat, discriscut, scãdzut, afirisit, firisit, hirisit, dipus
ĭanómati
RO:măruntaie de miel
EN:lamb offals
FR:abats d'agneau
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
shilji
RO:gunoi mărunt, resturi, pleavă
EN:small trash; bit, remains
FR:brin, reste
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015