|
|
mãrgãritari1/mãrgãritare
mãrgãritari1/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-gã-ri-tắrĭ) – un gãrnuts mari ca unã mãrdzeauã, cu fatsa albã-nyilicioasã tsi da ca pi sidefi, cari creashti pi truplu-a unei soi di burlidã sh-cari, mbãirati ma multi deadun pi-unã cioarã, fac un bair tsi muljerli l-poartã di gushi ti mushuteatsã; mãrgãritar
{ro: mărgăritar, perlă}
{fr: perle}
{en: pearl}
ex: scumpa-a mea mãrgãritari; mãrgãritãri adunãm; mãrgãritari tu narea-a porcului; ghiurdãnj di mãrgãritãri; mãrgãritãri di tuti soili videai; avlia tutã cu mãrgãritãri eara adratã; iu grea nãsã, mãgãritãri isha din gurã-lj; tsi ts-u hiera cãsidoase? chiliposh di mãrgãritari
§ mãrgãritar (mãr-gã-ri-tárŭ) sn mãrgãritari/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) – (unã cu mãrgãritari1)
ex: tsi-lj lipseashti-al cãsidyear? fundã di mãrgãritar; feata purta un bair di mãrgãritari
mãrgãritari2/mãrgãritare
mãrgãritari2/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
mãrgãritar
mãrgãritar (mãr-gã-ri-tárŭ) sn – vedz tu mãrgãritari1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mãrgãritari1arãchiushur1
arãchiushur1 (a-rã-chĭú-shĭurŭ) vb I arãchiushurai (a-rã-chĭu-shĭu-ráĭ), arãchiushuram (a-rã-chĭu-shĭu-rámŭ), arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) – mi min lishor (arunic) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchi-shur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, alunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci;
(expr: u-arãchiushur tu gurã (tu gãrgãlan) = u trec mãcarea (apa, yinlu, etc.) prit gurã, multi ori fãrã s-u-ameastic ghini, shi u ngljit)
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: bãgã carnea n gurã shi u-arãchiushurã (u-alunicã) dinãoarã
§ arãchiushurat (a-rã-chĭu-shĭu-rátŭ) adg arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurats (a-rã-chĭu-shĭu-rátsĭ), arãchiushurati/arãchiushurate (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ti) – tsi s-ari minatã lishor (ari arudicatã) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}
§ arãchiu-shurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) sf arãchiu-shurãri (a-rã-chĭu-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãchiushurã cariva; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, aglisturari, alunicari, arunicari, arudi-cari, arãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}
§ aruchiushur1 (a-ru-chĭú-shĭurŭ) vb I aruchiushurai (a-ru-chĭu-shĭu-ráĭ), aruchiushuram (a-ru-chĭu-shĭu-rámŭ), aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu arãchiushur1)
ex: lj-aruchiushura din gurã ca mãrgãritãri; s-afla cu dauã cicioari nãpoi, ahãntu multu aruchiu-shura
§ aruchiushurat (a-ru-chĭu-shĭu-rátŭ) adg aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurats (a-ru-chĭu-shĭu-rátsĭ), aru-chiushurati/aruchiushurate (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu arãchiushurat)
cãsidã
cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari
§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari
cheatrã
cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
chiulafi/chiulafe
chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}
§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)
§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari
§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap
§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea
firã
firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}
§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli
§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)
§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat
mãrghãritari1/mãrghãritare
mãrghãritari1/mãrghãritare (mãr-ghã-ri-tá-ri) sf mãrghãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – unã cu shi mãrgãritari1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shimãrghãritari2/mãrghãritare
mãrghãritari2/mãrghãritare (mãr-ghã-ri-tá-ri) sf mãrghãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – unã cu shi mãrgãritari2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shiminghiushi2/minghiushe
minghiushi2/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
ex: minghiusha easti nã floarã cari s-cljamã ashi cã sh-u-adutsi cu unã vearã (minghiushi)
§ minghiush2 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) – (unã cu minghiushi2)
mushat1
mushat1 (mu-shĭátŭ) adg mushatã (mu-shĭá-tã), mushats (mu-shĭátsĭ), mushati/mushate (mu-shĭá-ti) – harea tsi fatsi unã hiintsã i un lucru s-aibã unã videari tsi u-ariseashti ocljul; harea tsi u-ari boatsea i cãnticlu a curi avdzãri u-ariseashti ureaclja; harea tsi u-ari unã anjurizmã s-u-ariseascã narea-a omlui; undzit, harish, pripsit, ligat;
(expr:
1: tser mushat = tser sirin, dzuã cu soari;
2: am cundilj mushat = ngrãpsescu zboarã, isturii, cãntitsi, etc. mushati;
3: (featã) mushatã ca steaua (luna, soarili, lutseafirlu, etc.); (featã) mushatã ca s-u beai tu cupã (scafã); (featã) mushatã ca sã-lj ljai caplu (s-tsã lja ocljilj; s-tsã cheri mintea; cum cu grailu nu s-aspuni, etc.) = (featã) tsi easti multu mushatã, ca dit pirmithi;
4: Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Dultsea-a Loclui, etc.;
5: Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni = ficior multu mushat sh-gioni dit pirmithili armãneshti, multi ori ficior di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Ficior Aleptu)
{ro: frumos}
{fr: beau, joli}
{en: beautiful}
ex: vidzui nã featã mushatã; cãnta un cãntic mushat; easti loc mushat trã oaspits, sh-trã dushmanj mushat murmintu; mushatã ca nã dzãnã; cu mushatlu-a lui cundilj
(expr: cu scriarea-a lui mushatã); scrii multu mushat; lu arisescu mushatili (featili mushati); un tinir si-l beai tu scafã, ahãt mushat
(expr: un tinir tsi easti multu mushat)
§ mushat2 adv – faptu cu hari tra s-ariseascã ocljul (ureaclja, mintea, etc.); undzit, harish, pripsit, ligat
{ro: frumos}
{fr: joliment}
{en: beautifully, nicely}
ex: tsi mushat ascapitã soarili; s-aspilã, ghini, mushat; pri mini, stranjili-nj sta mushat (nj-yin ghini, nji s-uidisescu, nj-undzescu ghini)
§ mushitic (mu-shi-tícŭ) adg mushiticã (mu-shi-tí-cã), mushitits (mu-shi-títsĭ), mushititsi/mushititse (mu-shi-tí-tsi) – njic sh-mushat; zbor tsi s-dzãtsi ma multu trã hãidipsiri a unui njic cã easti mushat; mushutic, mushiticãz
{ro: frumuşel}
{fr: joliet, joli, gentil}
{en: beautiful, nice}
ex: si sh-adunã suflitlu shi s-plãngã mushutica (fitica njicã sh-mushatã); shoaric mushutic (njic sh-mushat); nã niveastã mushiticã; ficior mushitic (mushat)
nuc
nuc (núcŭ) sm nuts (nutsĭ) – mari sh-fanumin pom, tsi yini dit Asii, shi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari, mardzina di cãljuri (ma sh-agru tu pãduri), cu-alumãchi multi sh-groasi tsi-alasã unã aumbrã ndisatã, cu frãndzãli mãri (fapti di ma multi frãndzã njits), cu un lemnu multu cãftat trã momila din casã, cu fructul mari nvãlit cu-unã cãlufi veardi, cãrnoasã, tu cari s-aflã simintsa (nuca, cucoasha) cu-unã coaji limnoasã tsi-acoapirã nuntru un njedz cãrnos, multu bun tu mãcari; cucosh
{ro: nuc}
{fr: noyer}
{en: walnut tree}
ex: tsi-i amar ca hearea shi dultsi ca njarea (angucitoari: nuclu); la groapa cu shapti nuts (cucosh); l-vãtãmarã la nuc; frãndzãli di nuc cãdzurã ascuturati di vimtu; s-teasi Yeani sum nuc si-lj tragã un somnu
§ nuc agru (nu-cŭá-ghru) sm nuts agri (nu-tsĭá-ghri) – arburi di pãduri, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã di 45-50m, cu truplu ndreptu, cu coaja vinitã sh-cripatã, cu frãndzã mãri, cu fructu ma mari ca nuca, ma cu coaja multu sãnãtoasã, ma groasã sh-sufrãsitã, tu cari s-aflã simintsãli tsi nu s-mãcã cã nu suntu buni; nuc amirican
{ro: nuc american}
{fr: noyer noir}
{en: black walnut tree}
§ nucã1 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – yimisha (simintsa) a nuclui, stronghilã, cu coaji limnoasã, sãnãtoasã cari, dupã tsi easti aspartã, aspuni njedzlu cãrnos di nãuntru, multu bun tu mãcari; cucoashi;
(expr:
1: nucã costenlivã, nucã cuncavã = nucã trã cari njedzlu easti multu greu trã scuteari dit coaji;
2: ca nuca n sãnãtor = multu vrut; zbor tsi-aspuni cãt vrut easti un lucru ca, bunãoarã, unã mamã tsi-sh va njiclu)
{ro: nucă}
{fr: noix}
{en: walnut}
ex: patru frats tu-unã cãmeashi (angucitoari: nuca); patru frats dzeaminj criscuts, tu-unã cãmeashi nviscuts (angucitoari: nuca); un mãnãstir cu patru cãlugãri (angucitoari: nuca); s-featsirã estan nutsli; n-agiucãm cu nuts; nuclu-a nostru (pomlu nuc) nu-ari nuts (cucoashi); nuntru un mãrgãritar cãt nã nucã di mãrli; sh-eara bunã ca njelu, dultsi ca nuca sh-durutã ca-amalama; cãdea ca nuts (poamili) cãndu scuturi nutslji (ponjlji); nj-u am ca nuca n sãnãtor
(expr: nj-u am multu vrutã); sh-nuca sh-cheatra tu mãna-a lui easti