DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bracean

bracean (brá-cĭanŭ) sm braceanj (brá-cĭanjĭ) – pom di grãdinã cu truplu-analtu, cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi tsi s-mãcã (mushmoali), ca purnili, dultsi-acri; mushmuljeu, muzmuljeu, crush, sorbu
{ro: specie de moşmol}
{fr: sorte de néflier}
{en: species of medlar (tree)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushmuljeu

mushmuljeu (mush-mu-ljĭéŭ) sm mushmuljei (mush-mu-ljĭei) – pom di grãdinã cu truplu-analtu (cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi tsi s-mãcã, dultsi-acri, ca purnili); muzmuljeu, sorbu(?), crush, bracean
{ro: moşmon, moşmol}
{fr: néflier}
{en: medlar (tree)}

§ muzmuljeu (muz-mu-ljĭéŭ) sm muzmuljei (muz-mu-ljĭei) – (unã cu mushmuljeu)

§ mushmoalã (mush-mŭá-lã) sf mushmoali/mushmoale (mush-mŭá-li) – yimisha faptã di mush-muljeu; mushmulã, mãshmulã, muzmulã; soarbã(?); (fig: mush-moalã (adg invar) = (i) featã i muljari, njicã sh-groasã, tsi sh-u-adutsi cu unã varelã; (ii) shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: moşmoană, moşmoală}
{fr: nèfle}
{en: medlar (fruit)}
ex: vindi mushmoali; a s-mi vedz ahtari mushmoalã (fig: groasã ca unã varelã) shi apusã; tsi mush-moalã (fig: ponirã) eshti

§ mushmulã (mush-mú-lã) sf mushmu-li/mushmule (mush-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

§ mãshmulã (mãsh-mú-lã) sf mãshmuli/mãshmule (mãsh-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

§ muzmulã (muz-mú-lã) sf muzmu-li/muzmule (muz-mú-li) – (unã cu mushmoalã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sorbu1

sorbu1 (sór-bu) sm sorghi (sór-ghi) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburi di pãduri, cu boi di mesi (pãnã la 15m), cu lemnu multu sãnãtos, di hromã murnã, vinitã-aroshi (multu ufilisit trã struguiri), cari fac lilici albi shi yimishi njits sh-cãrnoasi (tsi pot si s-mãcã, cãtivãrãoarã); crush, survu; [Mihãileanu dzãtsi, sh-a nauã nji sã pari cã ari faptã alatus, cã sorbul easti un pom cunuscut shi sum numa di mushmuljeu, muzmuljeu, cu truplu-analtu, cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi (soarbi) tsi s-mãcã, dultsi-acri ca purnili]
{ro: sorb}
{fr: sorbier}
{en: sorb, service-tree}
ex: un sorbu sade avea n grãdinã

§ soarbã1 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – yimisha-a pomlui sorbu, mari cãt unã cireashi, di-unã hromã vinitã-galbinã cu dãmtsã albi, cãrnoasã sh-acrishoarã tu gustu; (fig: soarbã (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: soarbă}
{fr: alise}
{en: sorb-apple}
ex: alasã soarbili tu palji ndauã dzãli tra si s-coacã ghini

§ soarbã2 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – arburi njic ca sorbul, cu lilici albi-verdzã, cãftati multu di alghini, sh-yimishi aroshi tu nchisitã sh-lãi ma nãpoi, di-a curi coaji s-fatsi unã biuturã bunã trã ishiri nafoarã; survã
{ro: cruşân}
{fr: bourdaine (don’t l’écorce intérieure est purgative)}
{en: alder buckthorn, black alder}

§ survu (súr-vu) sm suryi (súr-yi) – (unã cu sorbu1)

§ survã1 (súr-vã) sf survi/surve (súr-vi) – (unã cu soarbã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã