DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bandã2

bandã2 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – ceatã di oaminj (ghiftsã, aschirladz) adunats tra s-batã deadun hãlãts di muzicã (avyiulii, pian, trumpetã, etc.); (fig: bandã = hãlati muzicalã tsi s-aflã di-aradã tu-unã bandã di-aschirladz, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, earã alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; trumpetã, rumbetã, turbetã, etc.)
{ro: fanfară, orchestră}
{fr: fanfare, orchestre}
{en: brass band, orchestra, band}
ex: n pãzari cãntã banda (ghiftsãlj); tu misuhori bati banda (di aschirladz); sunã banda (fig: trumpeta) tu tsitati; nj-adusi di la pãnãyir nã bandã (fig: trumpetã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrãbancã

bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)

§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

burii1/burie

burii1/burie (bu-rí-i) sf burii (bu-ríĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, sh-alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; burazani, trumbetã, trumpetã, rumbetã, turumbetã, turbetã
{ro: trompetă, goarnă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: bãtu buria (trumbeta); acãtsarã buriili s-batã, lailji furi loarã si s-ljartã

§ burazani/burazane (bu-ra-zá-ni) sf burazãnj (bu-ra-zắnjĭ) – (unã cu burii1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caval

caval (ca-válŭ) sn cavali/cavale (ca-vá-li) – hãlatea muzicalã (ca unã veargã lungã di lemnu i di cãlami, suptsãri shi goalã tu mesi) cu unã aradã di tsintsi guvi dealungului tsi s-astupã cu deadzitli cãndu picurarlu suflã tu ea tra s-batã un cãntic; cãrval, dzamarã, dzãmarã, fluearã, filjoarã, fljor, fluer, fluir
{ro: fluier de cioban}
{fr: flûte des bergers}
{en: shepherd’s flute}
ex: cãntã cu cavali (dit dzãmarã, fluearã)

§ cãval (cã-válŭ) sn cãvali/cãvale (cã-vá-li) – (unã cu caval)

§ cãrval (cãr-válŭ) sn cãrvali/cãrvale (cãr-vá-li) – (unã cu caval)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chimanei

chimanei (chi-ma-né-i) sf chimanei (chi-ma-néĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); chimane, avyiulii, avyilii, zãngãnã, zancacrutã;
(expr: s-frãngu chimaneili = ghiftsãlj bat chimaneili cu multu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: cãntã cu chimaneea (avyiulia); chimaneili (avyiuliili) s-frãndzea
(expr: bãtea cu foc sh-fãrã astãmãtsiri); chimaneili nu pupsea; s-nu ljai drac cu chimanei

§ chimane (chi-ma-né) sm chimanedz (chi-ma-nédzĭ) – (unã cu chimanei)

§ chimanigi (chi-ma-ni-gí) sm chimanigeadz (chi-ma-ni-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati chimaneea; avyiulgi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}
ex: vinjirã chimanangeadzlji (ghiftsãlj, avyiulgeadzlji)

§ chimingi (chi-min-gí) sm chimingeadz (chi-min-gĭádzĭ) – (unã cu chimanigi)
ex: bat chimangeadzlji la numtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chimval

chimval (chim-válŭ) sn chimvali/chimvale (chim-vá-li) – hãlati muzicalã tsi sh-u-adutsi cu-unã cutii tsi s-ashtearni pi dzinucljilj a bãtãtorlui (a ghiftului), cari ari ndauã teljuri teasi tsi fac muzicã, cãndu suntu aguditi cu dauã ciocuri njits
{ro: ţimbal}
{fr: cymbale}
{en: cymbal}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chitarã

chitarã (chi-tá-rã) sf chitari/chitare (chi-tá-ri) – hãlati muzicalã tsi ari di-aradã shasi teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu ma mari ca-atsea di-avyiulii, cari asunã cãndu teljurli suntu chipinati i aguditi cu dzeadzitli
{ro: ghitară}
{fr: guitare}
{en: guitar}
ex: cãntu din chitarã, tini dornji ninga, dornji ca gumarã

§ chitar (chi-tárŭ) sn chitari/chitare (chi-tá-ri) – (unã cu chitarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clãrnetã

clãrnetã (clãr-né-tã) sf clãrneti/clãrnete (clãr-né-ti) shi clãrnets (clãr-nétsĭ) – hãlati muzicalã (di-aradã adratã di lemnu), tsi sh-u-adutsi cu-unã sulinã lãrdzitã multu la un capit, cu guvi dealungului, tsi s-astupã cu deadzitlu i s-alasã distupati cãndu omlu suflã tu sulinã tra si scoatã bots muzicali; gãrnetã
{ro: clarinet}
{fr: clarinette}
{en: clarinet}

§ clarinã (cla-rí-nã) sf clarini/clarine (cla-rí-ni) – (unã cu clãrnetã)

§ gãrnetã (gãr-né-tã) sf gãrneti/gãrnete (gãr-né-ti) shi gãrnets (gãr-nétsĭ) – (unã cu clãrnetã)
ex: shtii s-cãntã cu (s-batã) gãrneta

§ gãrnetãgi (gãr-ne-tã-gí) sm gãrnetãgeadz (gãr-ne-tã-gĭádzĭ) – omlu tsi cãntã (bati) gãrneta
{ro: clarinetist}
{fr: qui joue de la clarinette}
{en: clarinet player}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã