DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

antãvãlescu

antãvãlescu (an-tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV antãvãlii (an-tã-vã-líĭ), antãvãleam (an-tã-vã-leámŭ), antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãli-ri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) – (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.}
ex: mulili s-antãvãlea; vrurã sã s-antãvãleascã (sã s-arucuteascã) tu cinushi; s-antãvãleashti (s-arucuteashti) tu strozmã; ah! dzãsi porcul, s-aveam nã mucirlã, s-mi-antãvãlescu; nu ti-antãvãlea (ti-arucutea) tu muzgã

§ antãvãlit (an-tã-vã-lítŭ) adg antãvãlitã (an-tã-vã-lí-tã), antãvãlits (an-tã-vã-lítsĭ), antãvãli-ti/antãvãlite (an-tã-vã-lí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, ntãvãlit, tãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
ex: porcul antãvãlit (arucutit) tu unã baltã; li-am tu sãndzi-antãvãliti (arucutiti)

§ antãvãliri/antãvãlire (an-tã-vã-lí-ri) sf antãvãliri (an-tã-vã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva; arucutiri, arcutiri, ntãvãliri, tãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ ntãvãlescu (ntã-vã-lés-cu) (mi) vb IV ntãvãlii (ntã-vã-líĭ), ntãvãleam (ntã-vã-leámŭ), ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)
ex: s-avea ntãvãlitã pit neauã; lu ntãvãleashti pit fãrinã; va s-lji ntãvãleascã (fig: murdãripseascã) stranjili

§ ntãvãlit (ntã-vã-lítŭ) adg ntãvãlitã (ntã-vã-lí-tã), ntãvãlits (ntã-vã-lítsĭ), ntãvãliti/ntãvãlite (ntã-vã-lí-ti) – (unã cu antãvãlit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashtergu

ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)

§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}

§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}

§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea

§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

laspi/laspe

laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi

§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli

§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã

§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãzgã

mãzgã (mắz-gã) sf mãzghi (mắz-ghi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); muzgã, laspi, tinã
{ro: noroi cleios}
{fr: boue visqueuse}
{en: viscous mud}
ex: ncãrcat di sãndzi, di mãzgã (lãschi); mi umplui di mãzgã (lãschi); iu eara mãzgã ma mari, aclo bãga ciciorlu; eara mãzga pãnã la dzinuclji

§ muzgã (múz-gã) sf muzghi (múz-ghi) – (unã cu mãzgã)
ex: peashtili tu muzgã (lãschi)

§ mãzgãlescu (mãz-gã-lés-cu) (mi) vb IV mãzgãlii (mãz-gã-líĭ), mãzgãleam (mãz-gã-leámŭ), mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) – umplu di lãschi; dau cu lãschi; lãspusescu, ntinedz; (fig: mãzgãlescu = dau, murdãripsescu cu milani)
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, salir, crépir}
{en: dirty with mud}
ex: gãshtili s-mãzgã-lea pri padi

§ mãzgãlit (mãz-gã-lítŭ) adg mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãlits (mãz-gã-lítsĭ), mãzgãliti/mãzgãlite (mãz-gã-lí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi ari intratã tu lãschi; lãspusit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, sali, crépi}
{en: dirtied with mud}

§ mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) sf mãzgãliri (mãz-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-umpli cariva cu lãschi; lãspusiri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se salir, de crépir}
{en: action of dirtying with mud}

§ mãzgos (mãz-gósŭ) adg mãzgoasã (mãz-gŭá-sã), mãzgosh (mãz-góshĭ), mãzgoasi/mãzgoase (mãz-gŭá-si) – tsi easti moali, sh-u-adutsi cu mãzga shi alicheashti ca mãzga; tsi easti mplin di/cu mãzgã
{ro: noroios; vâscos}
{fr: boueux; visqueux}
{en: muddy; viscous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muceali/muceale

muceali/muceale (mu-cĭá-li) adg invar, adv – ud multu di multu; molj, amolj, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã, chicutã;
(expr: mi fac muceali = (i) asud multu; (ii) lucredz multu greu)
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: escu ud muceali; ploaea n-adrã muceali (nã udã multu); mi feci muceali (mi udai multu; icã expr: asudai multu)

§ muclishti/muclishte (mu-clish-ti) adg invar, adv – (unã cu muceali)

§ mucilescu (mu-ci-lés-cu) (mi) vb IV mucilii (mu-ci-líĭ), mucileam (mu-ci-leámŭ), mucilitã (mu-ci-lí-tã), muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) – (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); lãvushescu di lãschi; sufrusescu stranjili di ploai; muhlidzãscu; muciulescu, nghihuredz; (mi) murdãripsescu, lãvushescu, ncarcu, mãryescu, etc.
{ro: (se) uda de ploaie; bălăci; mucegăi}
{fr: (se) mouiller de pluie; patauger; chancir; salir, souiller}
{en: get wet from rain; splash in the mud; go mouldy; soil, dirty}
ex: nã mucilim (udãm, lãvushim) multu di ploai; s-mucili (s-udã, si ncãrcã, lãvushi) acoala pri cari ngrãpseam

§ mucilit (mu-ci-lítŭ) adg mucilitã (mu-ci-lí-tã), mucilits (mu-ci-lítsĭ), muciliti/mucilite (mu-ci-lí-ti) – tsi easti udat di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); muciulit, nghihurat; murdãripsit, lãvushit, ncãrcat, mãryit, etc.; (fig: mucilit = tsi ari acãtsatã muhlã; muhlidzãt)
{ro: udat (murdărit) de ploaie; bălăcit; mucegăit}
{fr: mouillé (sali) par la pluie; pataugé; chanci; sailli, souillé}
{en: wet from rain; mouldy; splashed in the mud; soiled, made dirty by the rain}
ex: earam ud mucilit (udat di ploai)

§ muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) sf muciliri (mu-ci-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muhlidzãri; muciuliri, nghihurari; murdãripsiri, lãvushiri, ncãrcari, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a se uda de ploaie; bălăcire, mucegăire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ncarcu2

ncarcu2 (ncár-cu) (mi) vb I ncãrcai (ncãr-cáĭ), ncãrcam (ncãr-cámŭ), ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcari/ncãrcare (ncãr-cá-ri) – umplu pri cariva i tsiva cu murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncarcu, ancarcu, carcu, murdãripsescu, lãvushescu, lãvãshescu, mãryescu, smãryescu, lirusescu, lichisescu, dãmcusescu, ngãledz, chic
{ro: murdări, împodobi}
{fr: salir; parer}
{en: soil, make someone dirty; adorn}
ex: va vã ncãrcats (va vã lãvushits, murdãripsits) di lãschi; mi ncãrcai di muzgã

§ ncãrcat2 (ncãr-cátŭ) adg ncãrcatã (ncãr-cá-tã), ncãrcats (ncãr-cátsĭ), ncãrca-ti/ncãrcate (ncãr-cá-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji (sãndzi, muzgã, stulii, etc.); ãncãrcat, ancãrcat, cãrcat, murdãripsit, lãvushit, lãvãshit, mãryit, smãryit, lichisit, lirusit, dãmcusit, ngãlisit, chicat
{ro: murdărit, împodobit}
{fr: sali, souillé; paré}
{en: soiled; adorned}
ex: lalã-su ncãrcat (mãryit, lãvushit, mplin) di sãndzi

§ ncãrcari2/ncãrcare (ncãr-cá-ri) sf ncãrcãri (ncãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva i cariva; ãncãrcari, ancãrcari, cãrcari, murdãripsiri, lãvushiri, lãvãshiri, mãryiri, smãryiri, lichisiri, lirusiri, dãmcusiri, ngãlisiri, chicari
{ro: acţiunea de a murdări, de a împodobi; murdărire, împodobire}
{fr: action de salir; de parer}
{en: action of soiling, of making someone dirty; of adorning} nincãrcat2 (nin-cãr-cátŭ) adg nin-cãrcatã (nin-cãr-cá-tã), nincãrcats (nin-cãr-cátsĭ), nincãrcati/nin-cãrcate (nin-cãr-cá-ti) – tsi nu easti murdar; tsi nu s-ari mur-dãripsitã; nimurdãripsit, nilãvushit, nilãvãshit, nimãryit, nismãryit, nilichisit, nilirusit, nidãmcusit, ningãlisit, nichicat
{ro: nemurdărit}
{fr: qui n’est pas sali, qui n’est pas souillé}
{en: that is not soiled, not made dirty}

§ nincãrcari2/nincãrcare (nin-cãr-cá-ri) sf nincãrcãri (nin-cãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu sã ncarcã tsiva i cariva; nimurdãripsiri, nilãvushiri, nilãvãshiri, nimãryiri, nismãryiri, nilichisiri, nilirusiri, nidãmcusiri, ningãlisiri, nichicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tinã

tinã (tí-nã) sf tini/tine (tí-ni) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); mãzgã, muzgã, laspi
{ro: noroi}
{fr: boue}
{en: mud}
ex: s-featsi troc di tinã (lãschi); lj-arucã cu tinã (muzgã)

§ ntinedz (nti-nédzŭ) (mi) vb I ntinai (nti-náĭ), ntinam (nti-námŭ), ntinatã (nti-ná-tã), ntinari/ntinare (nti-ná-ri) – umplu di tinã; intru tu lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di tinã (laspi); mãzgãlescu, lãspusescu;
(expr: si ntinã, ca luplu = s-lãvushi multu)
{ro: (se) întina, (se) înnoroi, (se) murdări cu noroi}
{fr: crotter, se souiller de boue}
{en: dirty with mud}
ex: si ntinã, s-featsi ca luplu

§ ntinat (nti-nátŭ) adg ntinatã (nti-ná-tã), ntinats (nti-nátsĭ), ntinati/ntinate (nti-ná-ti) – tsi easti mplin di tinã; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, lãspusit
{ro: întinat, înnoroit, murdărit cu noroi}
{fr: crotté, souillé de boue}
{en: dirtied with mud}
ex: mizia tsãnea pãputsãli n cicior di ntinati (mplini di lãschi) tsi eara

§ ntinari/ntinare (nti-ná-ri) sf ntinãri (nti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntineadzã cariva i tsiva; mãzgãliri, lãspusiri
{ro: acţiunea de a (se) întina, de a (se) înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã