DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arici1

arici1 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – prici njicã cu mutsca chipitoasã sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; junã, eg;
(expr: nari di arici = nari shcurtã cu mitca tsi da cãtrã n sus; nari cãrnã, cuciumitã, nciuvãnjatã)
{ro: arici}
{fr: hérisson}
{en: porcupine}
ex: un aush mãrat, cu suli ncãrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncãrcat cu atsi (angucitoari: aricilu); un aush cu sarica turnatã (angucitoari: aricilu); acãtsai un arici; cãndu-asunj tipsia, aricilu gioacã; si strindzi ca un arici; s-dipunea cu aricilu tu vãljuri; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ aricionj (a-ri-cĭónjĭŭ) sm, sf aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji), aricionj (a-ri-cĭónjĭ), aricioanji/aricioanje (a-ri-cĭŭá-nji) – arici mari
{ro: arici mare}
{fr: grand hérisson}
{en: big porcupine}

§ ariciusescu (a-ri-cĭu-sés-cu) (mi) vb IV ariciusii (a-ri-cĭu-síĭ), ariciuseam (a-ri-cĭu-seámŭ), ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) – (perlu, peanili, etc.) si scoalã nsus ca la un arici (i pari cã si scoalã n sus) di itia-a fricãljei (a arcoariljei, etc.); arãciusescu, ariciuescu, zbãrlescu, zburlescu, mpirushedz, mbirshedz
{ro: zbârli}
{fr: (se) hérisser, s’ébouriffer}
{en: bristle up; stand on end (hair), ruffle (feathers)}
ex: perlu lji s-ariciusi (lji si sculã n cap)

§ ariciusit (a-ri-cĭu-sítŭ) adg ariciusitã (a-ri-cĭu-sí-tã), ariciusits (a-ri-cĭu-sítsĭ), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cĭu-sí-ti) – tsi easti cu perlu i peanili sculati nsus; arãciusit, ariciuit, zbãrlit, zburlit, mpirushat, mbirshat
{ro: zbârlit}
{fr: hérissé, ébouriffé}
{en: bristled up; ruffled}

§ ariciusiri/ariciusire (a-ri-cĭu-sí-ri) sf ariciusiri (a-ri-cĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu perlu i peanili s-ariciusescu; arãciusiri, ariciuiri, zbãrliri, zburliri, mpirushari, mbirshari
{ro: acţiunea de a (se) zbârli; zbârlire}
{fr: action de (se) hérisser, de s’ébouriffer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arostu

arostu (a-rós-tu) sf aroasti/aroaste (a-rŭás-ti) –
1: guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); arostru, gurã, muts, mutsã, mutscã, zurnã; (fig: arostu = (i) mãcari; (ii) loclu tsi s-fatsi la tsãsearea di la arãzboi (namisa di hirili di urdzãturã di nsus shi di nghios a tsãsãturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu)
{ro: gură; rost}
{fr: bouche; angle formé par les fils de la chaîne et dans lequel on lance la navette}
{en: mouth}
ex: tuti dzãlili carni, carni, asãndzã va mãcãm urdzãts hearti ca s-alãxim arostul (fig: s-alãxim mãcarea); disfeci un arostu la arãzboi

§ arostru (a-rós-tru) sf aroastri/aroastre (a-rŭás-tri) – (unã cu arostu)
ex: ca arãzboilu la aroastri; tsãsui patru arostruri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balj

balj (báljĭŭ) adg balji/balje (bá-lji), balj (báljĭ), balji/balje (bá-lji) – (pravdã) tsi ari unã damcã albã pri cap, frãmti i mutscã; numã tsi s-da a unui cal i cãni tsi ari unã ahtari damcã;
(expr: (l-cunoscu, s-aleadzi, etc.) ca un cal balj = (l-cunoscu, s-aleadzi, etc.) multu ghini, cã easti ahoryea, altã soi di alantsã)
{ro: breaz}
{fr: moucheté}
{en: with a white spot on his head}
ex: cal balj, mãndzu balj, vacã balji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bashur

bashur (ba-shĭúrŭ) adg bashurã (ba-shĭú-rã), bashuri (ba-shĭúrĭ), bashuri/bashure (ba-shĭú-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; cu fatsa nilatã; bashurcu, murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, cãrnjidã, birbati, puvunjos, mãscãrã; (fig: bashur = (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dãmtsã lãi; (iii) (om) tsi fatsi lumea s-arãdã; (om) di cari sh-arãdi shi sh-fatsi pezã lumea; caraghios, paljaci)
{ro: murdar (la faţă)}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: hii bashur (murdar) tu fatsã; avem un cãni bashur (fig: cu caplu lai); oai bashurã (fig: albã cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: caraghioslu, paljacilu) a hoarãljei

§ bashurcu (ba-shĭúr-cu) adg bashurcã (ba-shĭúr-cã), bashurtsi (ba-shĭúrtsi), bashurtsi/bashurtse (ba-shĭúr-tsi) – (unã cu bashur)
ex: ficiorlji-ts suntu bashurtsi (fig: murdari la fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacal

ceacal (cĭá-calŭ) sm ceacalj (cĭá-caljĭ) – agruprici di pãduri, tsi sh-u-adutsi multu cu luplu (mash cã easti ma njic, cu coada ma shcurtã sh-cu mutsca sumigoasã) sh-cari s-hrãneashti cu leshuri (mãrshi, cufumi) alãsati di alti prici icã cu agruprici ma njits tsi poati s-li-avinã
{ro: şacal}
{fr: chacal}
{en: jackal}
ex: ceacalu nã lo un njel; ceacaljlji s-ti mãcã

§ cicali/cicale (ci-cá-li) sf cicãlj (ci-cắljĭ) – (unã cu ceacal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dilfin

dilfin (dil-fínŭ) sm dilfinj (dil-fí-nj) – pescu mari di-amari, cu truplu lungu tsi sh-u-adutsi cu-un fus, tsi poati s-agiungã pãnã la 3m, cu-unã mutscã mplinã di dintsã vãrtosh, cari fatsi njits yii tsi-lj hrãneashti cu lapti
{ro: delfin}
{fr: dauphin}
{en: dolphin}

§ delfin (del-fínŭ) sm delfinj (del-fínjĭ) – pescu mari (lungu di vãrã 1-1,5m tsi yixeashti vãrã 25-30 kg), cari bãneadzã tu-amari, ma cari intrã tu apili dultsi (arãuri) tra si sh-alasã oauãli
{ro: somon}
{fr: saumon}
{en: salmon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lup

lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn