|
|
amutsãt
amutsãt (a-mu-tsắtŭ) adg – vedz tu mut1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mut1arungu
arungu (a-rún-gŭ) sn arunguri (a-rún-gurĭ) – parti dit unã pãduri (un munti) alãxitã (multi ori cu tãljarea, alti ori cu foclu) tu pãshuni (loc di pãsteari a oilor); aruncu, runcu, arungii, pãrleandzã, pãrleatsã; (fig: arungu = ca arungu di pãduri)
{ro: runc}
{fr: partie de la forêt transformée en pâturage)}
{en: part of forest transformed tu grazing land}
ex: cãntã cuclu sh-pitruniclja tu arungu; fluerli avea amutsãtã tu arungurli mushati; arung (fig: ca arungul di pãduri) cãdzurã dishlji
§ arungii/arungie (a-run-gí-i) sf arungii (a-run-gíĭ) – loclu iu s-aflã un arungu
{ro: locul unde se găseşte un runc}
{fr: endroit d’un “arungu”}
{en: place with “arungu”}
ex: cãntã cuclu tu-arungii (tu-aruncu)
§ aruncu2 (a-rún-cŭ) sn aruncuri (a-rún-curĭ) – (unã cu arungu)
§ runcu (rún-cŭ) sn runcuri (rún-curĭ) – (unã cu arungu)
ex: s-nu-alash prãvdzãli tu runcu tra s-nu mãcã tsiva fidãnjli
asmuts
asmuts (as-mútsŭ) vb IV shi I asmutsãi (as-mu-tsắĭ) shi asmutsai (as-mu-tsáĭ), asmutsam (as-mu-tsámŭ), asmutsãtã (as-mu-tsắ-tã) shi asmutsatã (as-mu-tsá-tã), asmutsãri/asmutsãre (as-mu-tsắ-ri) shi asmutsari/asmutsare (as-mu-tsá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azmuts
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãasmutsat
asmutsat (as-mu-tsátŭ) adg asmutsatã (as-mu-tsá-tã), asmutsats (as-mu-tsátsĭ), asmutsati/asmutsate (as-mu-tsá-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãasmutsãt
asmutsãt (as-mu-tsắtŭ) adg asmutsãtã (as-mu-tsắ-tã), asmutsãts (as-mu-tsắtsĭ), asmutsãti/asmutsãte (as-mu-tsắ-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsãt
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãazmutsat
azmutsat (az-mu-tsátŭ) adg – vedz tu azmuts
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azmutsazmutsãt
azmutsãt (az-mu-tsắtŭ) adg – vedz tu azmuts
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azmutsazmuts
azmuts (az-mútsŭ) vb IV shi I azmutsãi (az-mu-tsắĭ) shi azmutsai (az-mu-tsáĭ), azmutsam (az-mu-tsámŭ), azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã) shi azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) shi azmutsari/azmutsare (az-mu-tsá-ri) – l-pingu (lu-anãngãsãescu) un cãni cu zboarã s-ansarã (si s-hiumuseascã) pri cariva; asplinsescu un cãni; (fig: azmuts = l-pingu, lu-anãngãsãescu, lu cãndãrsescu pri cariva tra s-facã tsiva)
{ro: asmuţi}
{fr: acharner, exciter}
{en: set on, urge on, hound at}
ex: cum intrarã n ubor, lj-azmutsãi (lj-hiumusii) cãnjlji s-ansarã pri elj
§ azmutsãt (az-mu-tsắtŭ) adg azmutsãtã (az-mu-tsắ-tã), azmutsãts (az-mu-tsắtsĭ), azmutsãti/azmutsãte (az-mu-tsắ-ti) – (cãni) tsi easti pimtu cu zboarã s-ansarã pri cariva
{ro: asmuţit}
{fr: acharné, excité}
{en: set on, urged on, hounded at}
ex: cãnjlji azmutsãts ansãrirã pri mini
§ azmutsat (az-mu-tsátŭ) adg azmutsatã (az-mu-tsá-tã), azmutsats (az-mu-tsátsĭ), azmutsati/azmutsate (az-mu-tsá-ti) – (unã cu azmutsãt)
§ az-mutsãri/azmutsãre (az-mu-tsắ-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cãni easti azmutsãt
{ro: acţiunea de a asmuţi; asmuţire}
{fr: action d’acharner, d’exciter}
{en: action of setting on, of urging on, of hounding at}
§ azmutsari/az-mutsare (az-mu-tsá-ri) sf azmutsãri (az-mu-tsắrĭ) – (unã cu azmutsãri)
mut1
mut1 (mútŭ) adg mutã (mú-tã), muts (mútsĭ), muti/mute (mú-ti) – (om) tsi nu poati sã scoatã un zbor (c-ashi s-amintã, di lãngoari, icã, trã niheamã chiro, tu oara tsi s-aspari multu, s-ciudiseashti, etc.); (om) tsi tatsi sh-nu va s-dzãcã un zbor; (lucru) tsi s-fatsi tu tãtseari fãrã vrondu (fãrã zboarã); amut, tãcut
{ro: mut}
{fr: muet}
{en: mute, dumb, speechless}
ex: tsi tricu pri afoarã di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); doi hilj ari, doilji-lj suntu muts (nu pot sã zburascã); nãsã mutã s-featsi; mut shi surdu mi feci; mushata-a loclui nu eara mutã (nu eara di-atseali tsi nu putea sã zburascã); aclo iu-lj grea tuts ali mutã, ãlj greashti shi nveasta di sum zvon; mut (tãcut) ca cheatra
§ amut1 (a-mútŭ) adg amutã (a-mú-tã), amuts (a-mútsĭ), amuti/amute (a-mú-ti) – (unã cu mut1)
§ mutalj (mu-táljĭŭ) sm pl(?) – catastasea (starea) tsi u-ari atsel cari easti mut; niputearea tsi-l fatsi un tra s-nu poatã sã zburascã; amutsalj
{ro: muţenie}
{fr: mutisme}
{en: muteness}
ex: mutaljlu lu-agudi
§ amutsalj (a-mu-tsáljĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu mutalj)
ex: s-amutsãshti, cã ts-u deadi amutsaljlu
§ mutsami/mutsame (mu-tsá-mi) sf mutsãnj (mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ amutsami/amutsame (a-mu-tsá-mi) sf amutsãnj (a-mu-tsắnjĭ) – (unã cu mutalj)
§ mutsãscu (mu-tsắs-cu) vb IV mutsãi (mu-tsắĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsãtã (mu-tsắ-tã), mutsãri/mutsãre (mu-tsắ-ri) – cher harea tsi u-am ca s-pot sã zburãscu (di lãngoari, aspãreari, etc.); nu pot si scot un zbor; tac sh-nu voi s-grãescu tsiva; mutsescu, amutsãscu, amut, tac; (fig: mutsãscu = tac ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu)
{ro: amuţi, tăcea}
{fr: devenir muet, se taire}
{en: become mute, become speechless}
ex: s-nã mutsascã (s-nã facã s-tãtsem); mutsã (tãcu), nu ma zburashti; di-atumtsea mutsã, nu cama scoasi zbor; mutsã (sh-chiru grailu) di fricã
mutsã
mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au
§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu
§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti
§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)
§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}
§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã