DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bel2

bel2 (bélŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (pravdã) tsi easti cu perlu albu sh-niheamã ca-arus; beal, bealbish, bealish, cil
{ro: bălan şi puţin blond}
{fr: blanc et un peu blond}
{en: white and a little blond}
ex: tsaplu atsel bel (cu guna albã); oaea bealã; un cãni bel aviglja casa; cu palma dãnda pri cheptu-lj bel (albu); dzatsi nveasti beali,-analti

§ beal (beá-lŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (unã cu bel2)

§ bealbish (beál-bishĭŭ) adg bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi), bealbish (beál-bishĭ), bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi) – (pravdã) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel
{ro: frumuşel, bălan}
{fr: blanc-gentil}
{en: beautiful, blond}
ex: albu, bealbish (mushat, arus); eara un ficior bealbish (mushutic, arus); njel bealbish

§ bealish (beá-lishĭŭ) adg bealishi/bealishe (beá-li-shi), bealish (beá-lishĭ), bealishi/bealishe (beá-li-shi) – (pravdã) cu guna (perlu, chealea) albã; albu-bel, beal, bealbish
{ro: bălan}
{fr: blond filasse (très clair)}
{en: blond}
ex: Polca, bealishi cãtsauã (cu chealea, perlu albu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushat1

mushat1 (mu-shĭátŭ) adg mushatã (mu-shĭá-tã), mushats (mu-shĭátsĭ), mushati/mushate (mu-shĭá-ti) – harea tsi fatsi unã hiintsã i un lucru s-aibã unã videari tsi u-ariseashti ocljul; harea tsi u-ari boatsea i cãnticlu a curi avdzãri u-ariseashti ureaclja; harea tsi u-ari unã anjurizmã s-u-ariseascã narea-a omlui; undzit, harish, pripsit, ligat;
(expr:
1: tser mushat = tser sirin, dzuã cu soari;
2: am cundilj mushat = ngrãpsescu zboarã, isturii, cãntitsi, etc. mushati;
3: (featã) mushatã ca steaua (luna, soarili, lutseafirlu, etc.); (featã) mushatã ca s-u beai tu cupã (scafã); (featã) mushatã ca sã-lj ljai caplu (s-tsã lja ocljilj; s-tsã cheri mintea; cum cu grailu nu s-aspuni, etc.) = (featã) tsi easti multu mushatã, ca dit pirmithi;
4: Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Dultsea-a Loclui, etc.;
5: Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni = ficior multu mushat sh-gioni dit pirmithili armãneshti, multi ori ficior di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Ficior Aleptu)
{ro: frumos}
{fr: beau, joli}
{en: beautiful}
ex: vidzui nã featã mushatã; cãnta un cãntic mushat; easti loc mushat trã oaspits, sh-trã dushmanj mushat murmintu; mushatã ca nã dzãnã; cu mushatlu-a lui cundilj
(expr: cu scriarea-a lui mushatã); scrii multu mushat; lu arisescu mushatili (featili mushati); un tinir si-l beai tu scafã, ahãt mushat
(expr: un tinir tsi easti multu mushat)

§ mushat2 adv – faptu cu hari tra s-ariseascã ocljul (ureaclja, mintea, etc.); undzit, harish, pripsit, ligat
{ro: frumos}
{fr: joliment}
{en: beautifully, nicely}
ex: tsi mushat ascapitã soarili; s-aspilã, ghini, mushat; pri mini, stranjili-nj sta mushat (nj-yin ghini, nji s-uidisescu, nj-undzescu ghini)

§ mushitic (mu-shi-tícŭ) adg mushiticã (mu-shi-tí-cã), mushitits (mu-shi-títsĭ), mushititsi/mushititse (mu-shi-tí-tsi) – njic sh-mushat; zbor tsi s-dzãtsi ma multu trã hãidipsiri a unui njic cã easti mushat; mushutic, mushiticãz
{ro: frumuşel}
{fr: joliet, joli, gentil}
{en: beautiful, nice}
ex: si sh-adunã suflitlu shi s-plãngã mushutica (fitica njicã sh-mushatã); shoaric mushutic (njic sh-mushat); nã niveastã mushiticã; ficior mushitic (mushat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nostim

nostim (nós-timŭ) adg nostimã (nós-ti-mã), nostinj (nós-tinjĭ), nostimi/nostime (nós-ti-mi) – tsi ari unã lizeti (un gustu) tsi u-ariseashti omlu; tsi ari unã bunã nustimadã; gustos, lizetliu;
(expr: om nostim = om cu gustu; om cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini, fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.; nustimac)
{ro: gustos, nostim, agreabil}
{fr: de bon goût, savoureux, ragoû-tant, agréable, gentil}
{en: tasty, savoury, pleasant}
ex: mãcari nostimã (gustoasã); nostimã fu ghela; easti nostim (tsi ti-ariseashti, cu gustu), mushat; nostimili turturi; bium yin nostim (gustos); adrã mãcãri, piti, pulj friptsã, dultsenj, cãtãihi sh-alti, tsi s-ts-alindzi dzeaditli cãndu s-mãts, ahãntu nostimi; nveasta-al Petri easti nostimã
(expr: cu gustu); vinji acasã cu-unã featã nostimã
(expr: mushuticã, cu gustu)

§ nustimadã (nus-ti-má-dã) sf nustimãdz (nus-ti-mắdzĭ) – harea tsi u-ari unã mãcari cari da un gustu bun (nostim, aleptu, ahoryea di gustul a altor mãcãri), tsi lu-ariseashti omlu cãndu u bagã n gurã; gustu bun; nustimeatsã, lizeti;
(expr: dzãtsi (fatsi) unã nustimadã = dzãtsi (fatsi) unã shicai bunã)
{ro: gust plăcut, savoare}
{fr: bon goût, saveur; gentillesse}
{en: good taste, flavour}
ex: nustimadã (gustu bun), lucru mari; nu ari nustimadã (gustu, lizeti) bunã

§ nustimeatsã (nus-ti-meá-tsã) sf nustimets (nus-ti-métsĭ) – (unã cu nustimadã)

§ nustimac (nus-ti-mácŭ) adg nustimacã (nus-ti-má-cã), nustimats (nus-ti-mátsĭ), nustimatsi/nustimatse (nus-ti-má-tsi) – (om) tsi easti cu gustu; tsi ari gustu; (om) cu cari ti-ariseashti s-tsã trets oara cã zburashti ghini (fatsi shicadz, ti fatsi s-arãdz, etc.); cu hari; cu gustu; nostim, harish, haresh, lughearic, simpatic
{ro: simpatic, agreabil}
{fr: sympathique, agréable}
{en: sympathetic, likable, pleasant}
ex: un gioni nustimac (cu gustu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã