DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apun1

apun1 (a-púnŭ) vb III shi II apush (a-púshĭŭ), apuneam (a-pu-neámŭ), apusã (a-pú-sã), apuniri/apunire (a-pú-ni-ri) shi apunea-ri/apuneare (a-pu-neá-ri) –
1: (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cãipi n dzari cãndu ascapitã; ascapit, scapit, cher, surupseashti (soarili, luna, steaua);
2: dipun, scad, njicshuredz, isihãsescu, agãlisescu, cãipusescu, etc.
{ro: apune; scade, dispare, linişti, potoli}
{fr: se coucher (en parlant des astres); être sur son déclin, incliner, pencher; diminuer, apaiser, disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; decline, lean; diminish, disappear}
ex: cãndu-apuni (ascapitã) soarili dupã dzeanã; ningã foc, iu lumbãrdzãli s-avea apusã (lunjina avea scãdzutã, s-avea njicshuratã); mushiteatsa apusi (scãdzu, chiru, cãipusi); cu grai dultsi dãdea s-lu-apunã (s-lu isihãseascã, s-lu-agãliseascã); foamea va-nj apunã (va-nj scadã, va-nj dipunã); apuni (ncljidi) usha; apuni (dipuni) alumachea; apuni (fã-u ma njicã) lunjina; mi-apush (mi bãgai s-dormu) di curundu

§ apus1 (a-púsŭ) adg apusã (a-pú-sã), apush (a-púshĭ), apusi/apuse (a-pú-si) –
1: tsi ari ascãpitatã (soarili, luna, steaua); ascãpitat, scãpitat, chirut, surupsit (soarili, luna, steaua);
2: dipus, scãdzut, njicshurat, isihãsit, agãlisit, cãipusit, etc.
{ro: apus; scăzut, dispărut, liniştit, potolit}
{fr: couché (en parlant des astres); qui est sur son déclin, incliné, penché; diminué, apaisé, disparu}
{en: (talking about sun, moon, stars) set, gone down; declined, leaned; diminished, disappeared}

§ apuniri1/apunire (a-pú-ni-ri) sf apuniri (a-pú-nirĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu soarili (luna, steaua) dipuni shi s-cheari n dzari; ascãpitari, scãpitari, chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua);
2: atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru dipuni (scadi, njicshureadzã, isihãseashti, agãliseashti, cãipuseashti, etc.); dipuneari, scãdeari, njicshurari, isihãsiri, agãlisiri, cãipusiri, etc.
{ro: acţiunea de a apune; de a scade, de a dispare, de a linişti, de a potoli, etc.; apus (de soare), apunere, scădere, dispariţie, liniştire, potolire, etc.}
{fr: action de se coucher (en parlant des astres); d’être sur son déclin, d’incliner, de pencher; de diminuer, d’apaiser, de disparaître}
{en: (talking about sun, moon, stars) action of setting, of going down; of declining, of leaning; of diminishing, of disappearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãsã

arãsã (a-rắ-sã) sf arãsi/arãse (a-rắ-si) –
1: mãnuclju di hiri (mpãltiti i nimpãltiti) tsi spindzurã (trã mushiteatsã ca unã stulii) la mardzinea di-unã chilimi (stranj, pirde, etc.); ambrunã;
2: soi di ciupernicã cu arãsi;
(expr: arãsi di arãzboi = soea di arãsi tsi s-fac dit mãrdzinjli nitsãsuti a urdzãturiljei cari suntu tãljati cãndu tsãsãtura bitisitã easti scoasã dit arãzboi)
{ro: ciucur}
{fr: charpie, frange; sorte de champignon à franges}
{en: fringe, tassel}
ex: brãn cu arãsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

areu1

areu1 (a-réŭ) sn areuri (a-ré-urĭ) –
1: arada nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori (idyea soi) a idyiului lucru; reu, adeti, cumpiti, mor, murari, datã, sistimã, sinitisi, sinitii, zãconi, tabieti;
2: purtari, apucãturã, hui, reu
{ro: obicei, tradiţie; purtare, apucături}
{fr: coutume, habitude; comportement}
{en: custom, tradition; behavior, manners}
ex: areurli (adetsli) armãneshti; areurli (apucãturli, huili) fureshti; nu-ari buni areuri (hui); sivdaea-i ambutsitã di areuri (adets, zãconj) di zãmani; vedz alti areuri (arãdz), alti adets; ciudisits di mushiteatsa shi di areurli a ljei atseali aleapti

§ reu1 (réŭ) sn reuri (ré-urĭ) – (unã cu areu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãgaci

cãrãgaci (cã-rã-ghácĭŭ) sm cãrãgaci (cã-rã-ghácĭ) – (un di ma multili turlii di) arburi di cãmpu i pãduri, criscut adzã ma multu tu cãsãbadz ca arburi di mushiteatsã, analtu shi ndreptu, cu coaja suptsãri shi ischi, dupã cum lj-easti turlia, cu frãndzãli uvali (ca oulu), piroasi pi dinãpoi, tsi da niheamã ca pi albu, sh-cu dintsã njits tu mardzinea-a lor, cu lilicili shi fructili (tsi au cicioari njits) arãdãpsiti tu mãnuclju aspindzurat ãnghios, simintsãli tsi sta tu mesi di unã arpã, sh-cu lemnul sãnãtos shi bun trã fãtsearea-a momilei di casã shi a arotslor di carotsã; cãrgaci, ulmu, melj
{ro: ulm}
{fr: ormeau}
{en: elm}
ex: s-angãrlimã pri un trup di cãrãgaci

§ cãrgaci (cãr-ghácĭŭ) sm cãrgaci (cãr-ghácĭ) – (unã cu cãrã-gaci)
ex: n-adusi leamni di cãrgaci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

diznjerdu1

diznjerdu1 (diz-njĭér-du) sn diznjerduri (diz-njĭér-durĭ) – pushpu-tirea cu mãna shi zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-hãidipseashti i easti hãrsit cariva; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi; cãnãchipsiri, diznjirdari, gãlinisiri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri
{ro: dezmierdare}
{fr: caresse, cajolerie}
{en: caress}
ex: eu earam diznjerdul (diznjirdãciunea, cãnichea) a tutulor; numã trã diznjerdu (diznjirdari, hãidipsiri)

§ diznjerdu2 (diz-njĭér-du) (mi) vb I diznjirdai (diz-njir-dáĭ), diznjirdam (diz-njir-dámŭ), diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) – u min mãna lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); cãnãchipsescu, gãlinisescu, gugilescu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: dezmierda}
{fr: cajoler, caresser, dorloter}
{en: caress, fondle, pamper}
ex: multu tsã diznjerdi (hãidipseshti) ficiorlu; mi diznjirda aushlu cã mi vrea multu; diznjardã natlu ca s-nu plãngã; ãlj diznjirdã (hãidipsi, zdrudi) percea; puljlji diznjardã mushiteatsa

§ diznjirdat (diz-njir-dátŭ) adg diznjirdatã (diz-njir-dá-tã), diznjirdats (diz-njir-dátsĭ), diznjirdati/diznjirdate (diz-njir-dá-ti) – tsi easti hãidipsit cu mãna i zboarãli dzãsi; cã-nãchipsit, cãnãchearcu, gãlinisit, gugilit, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: dezmierdat}
{fr: cajolé, caressé, dorloté}
{en: caressed, fondled, pampered}
ex: ficiorlu diznjirdat, armãni ninvitsat; ficiorlu-ts easti multu diznjirdat; cu diznjirdat imnatic

§ diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-dá-ri) sf diznjirdãri (diz-njir-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-diznjardã tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-diznjardã i easti hãrsit cariva; cãnãchipsiri, gãlinisiri, gugiliri, hãidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a dezmier-da; dezmierdare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ergu

ergu (ér-ghu) sn erguri (ér-ghurĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzãtsi i aducheashti cã, trãninti, va si s-facã tsiva (fãrã ca s-u shtibã cã dealihea va si s-facã, nu lj-u dzãsi vãrnu, mash cã ashi-lj yini noima); noimã;
2: mirachea tsi u-ari cariva trã un lucru tsi lu-ariseashti i un lucru tsi-l veadi cã lu-ari altu;
3: atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tu suflit tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, fton, dol;
(expr: intru tu ergu = sãmtsãrea tsi u-auchescu tu suflit shi ideea tsi-nj treatsi prit minti cã atsea tsi ved (fac, nji si spuni, etc.) nu easti dealihea (shi pistipsescu cã lucrili pot s-hibã altã soi di cum li ved, s-fac, nji si spuni, etc.); shube, shubei, shubie, ipupsii)
{ro: presimţire, bănuială, dorinţă, invidie}
{fr: pressentiment, soupçon, envie}
{en: foreboding, suspicion, desire, envy}
ex: lj-vinji a lui ergu (lj-vinji unã noimã), cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; cã nãsã aushi shi cã-lj yini ergu (noimã); amirãlu intrã tu ergu
(expr: shubei) shi acãtsã di-lj streasi picurarlji s-aspunã alihea; di ergu
(expr: shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-acãtsa somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alasã s-shadã arihati; s-apreasi multu shi-lj si umplu inima di ergu (nchizmã, zilj); s-creapã tinirlu di ergu (nchizmã, zilj); mari ergu (nchizmã, zilj) nj-ari

§ ergataric (er-gha-tá-ricŭ) adg ergataricã (er-gha-tá-ri-cã), ergatarits (er-gha-tá-ritsĭ), ergataritsi/ergataritse (er-gha-tá-ri-tsi) – tsi ari nchizmã di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, ãnchizma-taric, nchizmataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envious, jealous}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fton

fton (ftónŭ) sn ftonuri (ftó-nurĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (pãrearea di-arãu, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amintã tra s-aibã sh-el atseali tsi veadi un altu cã ari (avearea, mushiteatsa, sãnãtatea, starea bunã, etc.); zil, zilj, zãlii, zilii, zuli, ãnchizmã, nchizmã, chizmã, pizmã, dol, ergu
{ro: invidie, gelozie}
{fr: envieux, jaloux}
{en: envy, jealousy}
ex: va creapã di fton (zilj, nchizmã)

§ ftuniros (ftu-ni-rósŭ) adg ftuniroasã (ftu-ni-rŭá-sã), ftunirosh (ftu-ni-róshĭ), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni-rŭá-si) – tsi ari fton ti tsiva; ftunjarcu, ziljar, zilipsearic, zilipisearic, zuljar, zuljaric, ãnchizmataric, nchizmataric, ergataric
{ro: invidios, gelos}
{fr: envie, jalousie}
{en: envious, jealous}

§ ftunjarcu (ftu-njĭár-cu) adg ftunjarcã (ftu-njĭár-cã), ftunjartsi (ftu-njĭár-tsi), ftunjar-tsi/frunjartse (ftu-njĭár-tsi) – (unã cu ftuniros)

§ ftunisescu (ftu-ni-sés-cu) (mi) vb IV ftunisii (ftu-ni-síĭ), ftuniseam (ftu-ni-seámŭ), ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) – am mari mirachi tra s-am tsiva; ved cã altu ari tsiva trã cari am zilj shi voi multu tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsãn/am zilj; ftunsescu, zilipsescu, zulipsescu, pizmusescu, ãnchizmãsescu, nchizmãsescu, ãnchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, ãnj curã njirlu
{ro: invidia, râvni, pizmui}
{fr: désirer ardemment, convoiter, jalouser, envier, porter envie}
{en: desire, envy, be jealous}

§ ftunisit (ftu-ni-sítŭ) adg ftunisitã (ftu-ni-sí-tã), ftunisits (ftu-ni-sítsĭ), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-sí-ti) – (atsel, atsea) trã cari cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftunsit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, ãnchizmãsit, nchizmãsit, ãnchiz-musit, nchizmusit, nchizmuit
{ro: invidiat, râvnit, pizmuit}
{fr: qui est désiré ardemment, convoité, jalousé, envié, qui porte envie}
{en: desired, envied, who is jealous}

§ ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-sí-ri) sf ftunisiri (ftu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuniseashti tsiva; ftunsiri, zilipsiri, zulipsiri, pizmusiri, ãnchizmãsiri, nchizmãsiri, ãnchizmusiri, nchizmusiri, nchizmuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gilvei/gilvee

gilvei/gilvee (gil-vé-i) sf gilvei (gil-véĭ) – aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (tu minarea, tu gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, hari, harizmã
{ro: graţie, farmec}
{fr: grâce, charme}
{en: grace, charm}
ex: vedua sh-ari gilvei (harizmi) multi

§ gilfe (gil-fé) sm gilfedz gil-fédzĭ) – (unã cu gilvei)
ex: fãtsea gilfedz (harizmi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn