DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntu2

cãntu2 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) – lj-aruc (ãlj fac) amãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi di-aradã (i) nu poati s-li facã altã soi, (ii) nu vrea li-adra altã soi shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; fac lucri (ca trã ciudii) tsi nu urmeadzã nomurli a fisiljei; ncãntu, mãyipsescu, amãyipsescu, mãghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu;
(expr:
1: lj-cãntu = (i) lj-dzãc tsiva shi-l mãyipsescu cu zboarã tra s-lu-arãd shi s-facã tsi voi mini; (ii) lj-dzãc papardeli, gavumãri, glãrinj, chirãturi, vruti sh-nivruti, etc.;
2: tsi-lj cãntsã shi tsi-lj discãntsã = tsi papardeli-lj dzãts, tsi-lj dzãts s-lu-arãdz, tsi-l mãyipseshti cu zboarã)
{ro: vrăji; fermeca}
{fr: ensorceler; charmer}
{en: cast a spell; charm}
ex: u cãntã (mãyipsi) sh-deapoea u discãntã; tsi-lj cãntsã shi tsi-ts discãntã?
(expr: tsi glãrinj ãlj dzãts shi tsi ts-apãndiseashti?); mi doari caplu di cãti-nj cãntash
(expr: glãrinjli tsi-nj dzãsish)

§ cãntat2 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) – tsi ari hãri shi puteri di thamã (nishani, ciudii) tsi es nafoarã di nomurli a fisiljei; tsi-lj s-ari arcatã mãyi; ncãntat, mãyipsit, mãndipsit, numãtsit, nãmãtisit, aumbros, aumbrat
{ro: vrăjit, fermecat, năzdrăvan}
{fr: ensorcellé; charmé}
{en: who has been casted (under) a spell; charmed}
ex: calu eara di cãntatslji (mãyipsit); eara un cal cãntat; loc nicurat sh-cãntat (mãyipsit); pulj cãntat (mãyipsit); tueagã di her cãntatã (mãyipsitã); un mer cãntat (mãyipsit) shi discãntat

§ cãntari2/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; fãtseari-amãyi; ncãntari, mãndipsiri, mãyipsiri, amãyipsiri, mãghipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri
{ro: acţiunea de a vrăji, de a fermeca}
{fr: action d’ensorceler, de charmer; charme}
{en: action of casting a spell, of charming; spell}
ex: cu cãntari (arcari mãyi) sh-discãntari-l featsi nãpoi om

§ ncãntu1 (ncắn-tu) vb I ncãntai (ncãn-táĭ), ncãntam (ncãn-támŭ), ncãntatã (ncãn-tá-tã), ncãntari/ncãntare (ncãn-tá-ri) – (unã cu cãntu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mosh

mosh (móshĭŭ) sm mosh (móshĭ) – bãrbat tricut multu tu anj; aush, behlu, bitãrnu, burhonj, pleacã, pljacã, pap, tot
{ro: moş, bătrân}
{fr: vieux, vieillard}
{en: old man}

§ moashi/moashe (mŭá-shi) sf moashi/moashe (mŭá-shi) – muljari tricutã multu tu anj; babã, bitãrnã, mai;
(expr:
1: moashi di-atseali tsi tsãn apili = moashi mãyistrã;
2: l-chisharã moashili = lãndzidzã)
{ro: babă}
{fr: vieille femme}
{en: old woman}
ex: easti muljari moashi (bitãrnã); moashili shtiu multi yitrii; moasha-a noastrã muri; mori lai moashi, moashi moi; nu eara moashi ca tuti moashili, ma unã di-atseali tsi tsãn apili
(expr: mãyistrã)

§ mushic (mu-shícŭ) sm mushits (mu-shítsĭ) – aush di boi ma njicã
{ro: moşuleţ}
{fr: petit vieux, petit vieillard}
{en: little old man}

§ mushicã (mu-shí-cã) sf mushitsi/mushitse (mu-shí-tsi) – moashi di boi ma njicã; mushurecã, musharecã
{ro: băbuţă, bătrânică}
{fr: petite vieille femme}
{en: little old woman}
ex: apã sh-chetri dzãsi mushica; aushlu-l curmã njila di mushica-a lui; ts-u loarã pri peani shi pãnã s-ascuchi, na-tsi-u mushica; cara-l cãntã shi-l discãntã mushica carishti cãti dzãli

§ mushonj (mu-shĭónjĭŭ) sm mushonj (mu-shĭónjĭ) – (unã cu mushic)

§ mushurecã (mu-shĭu-ré-cã) sf mushurets (mu-shĭu-rétsĭ) – (unã cu mushicã)
ex: mushurecã, s-nu ts-aputs!

§ musharecã (mu-shĭa-ré-cã) sf musharets (mu-shĭa-rétsĭ) – (unã cu mushicã)

§ mushescu1 (mu-shĭés-cu) (mi) vb IV mushii (mu-shíĭ), musham (mu-shĭámŭ), mushitã (mu-shí-tã), mushiri/mushire (mu-shí-ri) – (cãndu easti zborlu di-unã muljari) aushescu, bãtãljusescu, mbitãrnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njilã

njilã (njí-lã) sf njili/njile (njí-li) – atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mãrazi, caimo, etc.) cãndu veadi cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); anjilã, isafi;
(expr:
1: njilã greauã = jali mari;
2: mi curmã (mi-arupi, mi lja, nj-si fatsi, mi-aplucuseashti) njila; lj-plãngu (nj-cadi milii) di njilã = am (nj-easti, nj-yini) multu njilã di cariva, ãl njiluescu multu)
{ro: milă, tristeţe}
{fr: pitié, tristesse, compassion}
{en: pity, sadness, compassion}
ex: hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); nu-lj fu njilã di nãsã?; sh-featsi njilã Dumnidzã; Dumnidzã s-nã aibã tu njilã (s-nã njilueascã); njilã, lãcrinj sh-dor; sh-chetrili di mpadi-lj plãndzea njila; canda io pãtsãi bunlu, njila-a mea (fig: vruta-a mea)?; ãl curmã (l-lo) njila hãngilu
(expr: lj-fu multu njilã a hãngilui); aushlu-l curmã njila di
(expr: lu-aplucusi njila ti) mushica-a lui; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi

§ anjilã (a-njí-lã) sf anjili/anjile (a-njí-li) – (unã cu njilã)
ex: ti curma anjila (jalea)

§ ninjilã (ni-njí-lã) sf ninjili/ninjile (ni-njí-li) – lipsita di njilã; atsea tsi nu-ari omlu cãndu lipseashti s-aibã njilã
{ro: lipsă de milă}
{fr: manque de pitié}
{en: lack of pity}
ex: mari ninjilã tsã fãtsesh (nu tsã featsish dip njilã)

§ njiluescu (nji-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV njiluii (nji-lu-íĭ), njilueam (nji-lu-ĭámŭ), njiluitã (nji-lu-í-tã), njiluiri/njiluire (nji-lu-í-ri) – aduchescu tu suflit un ameastic di jali (dureari, mãrazi, caimo, etc.) cãndu-l ved pri cariva cã s-pidipseashti (cã pati tsiva, cã tradzi multi, cã lu-aplucusescu ghiderli sh-cripãrli, etc.); ãlj plãngu di njilã; mi curmã njila; ãnj si fatsi njilã; nj-easti njilã; lu-am tu njilã; ãnj fac njilã di cariva sh-lu-agiut
{ro: milui}
{fr: avoir pitié de, prendre en pitié}
{en: pity, feel pity for}
ex: ãl njiluirã (lã si featsi njilã) sh-nu-l tãljarã; di mini s-njilui (avu njilã, sh-featsi njilã); a cãpitanlui ãlj si njilui (ãlj si featsi njilã, l-curmã njila); njluea-mi (ai njilã di mini) Dumnidzale!; Doamne, njiluea-nã (fã-ts njilã cu noi); vãrnãoarã avutsilja nu-ari cãdzutã pi mãnj ma buni, el njilueashti urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsupãtã!

tsupãtã! (tsú-pã-tã) invar – zbor cari caftã s-aspunã cã cariva imnã peanarga, greu, shcljupicãndalui, sh-nisigur pi cicioarli-a lui, etc.; ciupãtã!, varai-vara
{ro: şontâc}
{fr: clopin-clopant!}
{en: limp along slowly; hobble about}
ex: tsupãtã, tsupãtã, agiumsirã la vãsiljelu; trapsi shcljoplu, tsupãtã, tsupãtã, cãtrã la lamnji; mushica, tsupãtã-tsupãtã gri, cã sh-la nãsã acasã easti un gioni

§ ciupãtã! (cĭú-pã-tã) inter – (unã cu tsupãtã!)
ex: ciupãtã, ciupãtã!, curcubeta, agiumsi arucutindalui-arucutindalui la pãlati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã