DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gãrgãlan

gãrgãlan (gãr-gã-lánŭ) sn gãrgãlani/gãrgãlane (gãr-gã-lá-ni) – partea di nãuntru a gushiljei tsi leagã gura di stumahi shi narea di plimunj; gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal, grumadz, gurmadz, gushi, cãrcheauã;
(expr:
1: nj-si moalji gãrgãlanlu = beau sh-mãc ghini;
2: dishcljid gãrgãlanlu = nchisescu s-grãescu i s-cãntu cu boatsi sãnãtoasã)
{ro: gâtlej}
{fr: gosier}
{en: throat}
ex: nu-agiundzea pãn tu gãrgãlan (grumadz); lu-arucuti pi gãrgãlan ca nã mushcãturã; cu nodlu tu gãrgãlan (grumadz); nji s-uscã gãrgãlanlu; s-hibã mãcarea di-atsea tsi alunicã pri gãrgãlan; lj-si mulje ghini gãrgãlanlu; lu-anciupã di gãrgãlan (grumadz) shi aoa ti-am, frãtic

§ gãrgãljan (gãr-gã-ljĭánŭ) sn gãrgãljani/gãrgãljane (gãr-gã-ljĭá-ni) – (unã cu gãrgãlan)
ex: mi doari gãrgãljanlu

§ gãrgãlac (gãr-gã-lácŭ) sn gãrgãlatsi/gãrgãlatse (gãr-gã-lá-tsi) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrginar (gãr-gi-nárŭ) sn gãrgina-ri/gãrginare (gãr-gi-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrcinar (gãr-ci-nárŭ) sn gãrcinari/gãrcinare (gãr-ci-ná-ri) – (unã cu gãrgãlan)

§ gãrgal (gắr-galŭ) sm gãrgalj (gắr-galjĭ) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lu stresh di gãrgal (gãrgãlan); lu nciupã di gãrgal (grumadz)

§ cãrcheauã3 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – (unã cu gãrgãlan)
ex: lj-arucã multu tu cãrcheauã (gãrgãlan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãshcu

mãshcu (mắsh-cu) (mi) vb I mãshcai (mãsh-cáĭ), mãshcam (mãsh-cámŭ), mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcari/mãshcare (mãsh-cá-ri) – arup cu gura unã cumatã dit un lucru tsi s-mãcã (di-aradã, tra s-lu mãc); acats cu dintsãlj sh-lji strãngu tra s-disic tsiva (s-dinjic, s-ameastic, s-lj-aduc dureari a unui, s-lji scot sãndzi, etc.); mushcu, mursic; (fig:
1: mi mãshcã = nj-pari-arãu, mi fac pishman, mi tunusescu, mitãnjusescu; expr:
2: nj-mãshcu limba = fac un copus tra s-nu dzãc tsiva; nu dzãc tsiva, cã nu voi s-aspun tsi minduescu, tac;
3: mãshcã-ts nãrli = fudz di-aoa, s-ti lja neclu;
4: nj-mãshcu mãnjli = nj-yini multã zori;
5: el mãshcã loclu (tsara) = cadi pliguit mpadi (mortu, vãtãmat);
6: nj-mãshcu budzãli (mi mãshcu) di-arshini = mi-arushinedz multu;
7: mi mãshcã sharpili = cad pri mari cripãri, taxirãts;
8: mi mãshcã pãntica, buriclu = mi doari pãntica, canda mi mãshcã tsiva tu pãnticã)
{ro: muşca}
{fr: mordre}
{en: bite}
ex: ornjili tuti va mãshcã di mini; nã nipãrticã si ndridzea s-mãshcã amirãlu; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; mãshcã-ts limba
(expr: tats, nu dzã ahtãri zboarã); s-dutsea shi sh-mãshca mãnjli di inati
(expr: lj-yinea multã zori); tsã lj-arucutea mpadi di mãshca loclu
(expr: tsã-lj fãtsea si s-arucuteascã mortsã mpadi pri loc); va ti pingu s-mushti loclu; mi mãshcai (fig: mi feci pishman, mi tunusii) tr-atseali tsi dzãsh; s-mãshcarã di-arshini
(expr: s-arushinarã multu); apãrnji s-u mãshcã buriclu
(expr: s-u doarã pãntica); sharpi lai lu-ari mãshcatã
(expr: easti multu cripat, cãdzu tu mãri taxirãts)

§ mãshcat (mãsh-cátŭ) adg mãshcatã (mãsh-cá-tã), mãshcats (mãsh-cátsĭ), mãshcati/mãshcate (mãsh-cá-ti) – tsi fu acãtsat shi stres cu dintsãlj tra s-hibã faptu sã-l doarã (s-hibã mãcat, s-hibã disicat, etc.); mushcat, mursicat
{ro: muşcat}
{fr: mordu}
{en: bitten}
ex: di lupoanji, arãu mãshcat

§ mãshcari1/mãshcare (mãsh-cá-ri) sf mãshcãri (mãsh-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãshcã tsiva; mushcari, mursicari
{ro: acţiunea de a muşca}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spidã3

spidã3 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã; vipirã, uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: spidã = muljari multu-arauã, ca unã uheauã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper}
ex: easti nã spidã (fig: vipirã) muljarea-aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uheauã

uheauã (u-hĭá-ŭã) sf uheali/uheale (u-hĭá-li) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti multu nfãrmãcoasã (poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); vipirã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: uheauã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}
ex: muri di fãrmaclu a uheauãljei; vidzui unã uheauã n grãdinã

§ uhinat (u-hi-nátŭ) adg uhinatã (u-hi-ná-tã), uhinats (u-hi-nátsĭ), uhinati/uhinate (u-hi-ná-ti) – tsi easti arãu ca unã uheauã; tsi nu easti bun la suflit; tsi lj-ansari lishor dzandza; arãu, shirponj, fãrmãcos, dzãndzos
{ro: răutăcios}
{fr: méchant, vénéneux}
{en: bad, poisonous}
ex: featã uhinatã (arauã, shirpoanji)

§ ofchiu (óf-chĭu) sm ofchi (óf-chi) – sharpi mari sh-gros (ma cari nu aspuni piriclju trã om); sharpi, nipãrticã, nãpãrticã, uheauã, buljar
{ro: şarpe gros}
{fr: serpent gros et non dangereux}
{en: bulky but non dangerous serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vipirã

vipirã (ví-pi-rã) sf vipiri/vipire (ví-pi-ri) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã (tsi poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: vipirã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}

§ nvipiredz (nvi-pi-rédzŭ) (mi) vb I nvipirai (nvi-pi-ráĭ), nvipiram (nvi-pi-rámŭ), nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirari/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) – mi fac arãu (l-fac arãu pri cariva) ca unã vipirã; mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti multu tsiva; shirpichedz, nshirpichedz, nipãrtichedz
{ro: (se) înrăi ca o viperă}
{fr: rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: embitter, make (himself or someone else) mean}
ex: inima ts-u nvipirarã (tsi-u nshirpicarã; tsi-u lãirã, tsi-u featsirã arauã, tsi-u nvirinarã)

§ nvipirat (nvi-pi-rátŭ) adg nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirats (nvi-pi-rátsĭ), nvipirati/nvipirate (nvi-pi-rá-ti) – tsi easti arãu ca unã vipirã; tsi ari lãitã, tsi s-ari faptã (ari faptã pri cariva) s-hibã arãu; shirpicat, nshirpicat, nipãrticat
{ro: înrăit ca o viperă}
{fr: rendu méchant comme une vipère; méchant}
{en: embittered, made mean; mean}
ex: soacra-ts easti nvipiratã (arauã ca unã vipirã); nvipirata di (araua) muljari

§ nvipira-ri/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) sf nvipirãri (nvi-pi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nvipireadzã; shirpicari, nshirpicari, nipãrticari
{ro: acţiunea de a (se) înrăi ca o viperă; înrăire}
{fr: action de rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: action of embittering, of making (himself or someone else) mean}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã