DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

easamin

easamin (ĭa-sa-mínŭ) sm easaminj (ĭa-sa-mínjĭ) – un arburic tsi yini dit India, easti criscut di om trã mushãteatsa-a lui, cu alumãchi verdzã, lundzi sh-suptsãri, sh-cu lilici albi tsi da unã anjurizmã ahoryea, multu-arisitã di oaminj
{ro: iasomie}
{fr: jasmin}
{en: jasmine, jessamin}

§ easamiu (ĭa-sa-míŭ) sm pl(?) – (unã cu easamin)

§ easimiu (ĭa-si-míŭ) sm pl(?) – (unã cu easamin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mahmuzã

mahmuzã (mah-mú-zã) sf mahmuzi/mahmuze (mah-mú-zi) – cheatrã scumpã, galanã-veardi, cu cari si stulsescu lucri, multi ori purtati trã mushãteatsã di feati sh-muljeri; pirusã
{ro: peruzea, turcoază}
{fr: turquoise}
{en: turquoise}
ex: lj-adusi un ac cu mahmuzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushat1

mushat1 (mu-shĭátŭ) adg mushatã (mu-shĭá-tã), mushats (mu-shĭátsĭ), mushati/mushate (mu-shĭá-ti) – harea tsi fatsi unã hiintsã i un lucru s-aibã unã videari tsi u-ariseashti ocljul; harea tsi u-ari boatsea i cãnticlu a curi avdzãri u-ariseashti ureaclja; harea tsi u-ari unã anjurizmã s-u-ariseascã narea-a omlui; undzit, harish, pripsit, ligat;
(expr:
1: tser mushat = tser sirin, dzuã cu soari;
2: am cundilj mushat = ngrãpsescu zboarã, isturii, cãntitsi, etc. mushati;
3: (featã) mushatã ca steaua (luna, soarili, lutseafirlu, etc.); (featã) mushatã ca s-u beai tu cupã (scafã); (featã) mushatã ca sã-lj ljai caplu (s-tsã lja ocljilj; s-tsã cheri mintea; cum cu grailu nu s-aspuni, etc.) = (featã) tsi easti multu mushatã, ca dit pirmithi;
4: Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Dultsea-a Loclui, etc.;
5: Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni = ficior multu mushat sh-gioni dit pirmithili armãneshti, multi ori ficior di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Ficior Aleptu)
{ro: frumos}
{fr: beau, joli}
{en: beautiful}
ex: vidzui nã featã mushatã; cãnta un cãntic mushat; easti loc mushat trã oaspits, sh-trã dushmanj mushat murmintu; mushatã ca nã dzãnã; cu mushatlu-a lui cundilj
(expr: cu scriarea-a lui mushatã); scrii multu mushat; lu arisescu mushatili (featili mushati); un tinir si-l beai tu scafã, ahãt mushat
(expr: un tinir tsi easti multu mushat)

§ mushat2 adv – faptu cu hari tra s-ariseascã ocljul (ureaclja, mintea, etc.); undzit, harish, pripsit, ligat
{ro: frumos}
{fr: joliment}
{en: beautifully, nicely}
ex: tsi mushat ascapitã soarili; s-aspilã, ghini, mushat; pri mini, stranjili-nj sta mushat (nj-yin ghini, nji s-uidisescu, nj-undzescu ghini)

§ mushitic (mu-shi-tícŭ) adg mushiticã (mu-shi-tí-cã), mushitits (mu-shi-títsĭ), mushititsi/mushititse (mu-shi-tí-tsi) – njic sh-mushat; zbor tsi s-dzãtsi ma multu trã hãidipsiri a unui njic cã easti mushat; mushutic, mushiticãz
{ro: frumuşel}
{fr: joliet, joli, gentil}
{en: beautiful, nice}
ex: si sh-adunã suflitlu shi s-plãngã mushutica (fitica njicã sh-mushatã); shoaric mushutic (njic sh-mushat); nã niveastã mushiticã; ficior mushitic (mushat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oclju

oclju (ó-clju) sm oclji (ó-clji) – un di dauãli mãdulari dit fatsa-a omlui cu cari el veadi tsi s-fatsi deavãrliga; (fig:
1: oclju = (i) videari, lunjinã; (ii) yilii, matuyeali; (iii) bãshari (pi oclju); expr:
3: oclju di lãpudã = alatslu di la lãpudã tsi sh-u-adutsi cu ocljul;
3: oclju di tisagã = unã di dauãli giumitãts di tisagã (ureclji), di-unã parti sh-di-alantã ca dauã gechi, tu cari s-bagã lucri;
4: oclju di moarã = arocutlu di cheatrã di la moarã cu cari s-chiseadzã grãnili;
5: ocljul di oi = nai ma buna oai;
6: oclji di dubãrac = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã, ca ocljilj di dubãrac, burduljac;
7: ari ocljiu di ornju = veadi multu ghini, di multu diparti, ca ornjul;
8: nj-aruc ocljilj, trag cu ocljul = mutrescu;
9: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
10: cãpachi di oclju; dzeanã di oclju = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peanã di oclji;
11: nj-pascu ocljilj = mutrescu cu cãshtigã, pristi tut;
12: dau ocljilj cu cariva; dau cu ocljilj di cariva = l-ved; mi ved (mi-adun) cu cariva;
13: dau ocljilj = bitisescu;
14: nj-alghescu (nj-ascapirã) ocljilj (ti cariva, ti-un lucru) = voi multu; nj-easti multu dor (di cariva); am multu-ananghi di-atsel lucru;
15: nj-alghescu ocljilj (dupã ea); u voi ca ocljilj din cap; u mãc (sorbu, beau) cu ocljilj; u hascu ntr-oclji; lj-fac ocljilj bãcãri (dupã ea); etc. = u voi multu di multu, ca lucrul tsi-am ma scumpul tu lumi; mor sh-cher dupã nãsã;
16: s-ts-algheascã ocljilj = s-urgheshti;
17: lj-gioacã (lj-ascapirã) ocljilj (di dishteptu tsi easti) = easti multu dishteptu (shpirtu, pirã, foc), itru;
18: dau oclji a unui, lj-dishcljid ocljilj = l-fac s-aducheascã, lu nvets tsi s-facã;
19: easti cu patru oclji = easti multu nvitsat, ari faptã multsã anj tu sculii shi nvitsã multã carti;
20: nj-am ocljul, nj-fac (nj-am) ocljilj patru = nj-bag ghini mintea, bag ghini oarã, nj-am cãshtigã, mutrescu cu multã cãshtigã, etc.;
21: lji ncljid ocljilj = (i) mi-acatsã somnul; (ii) mor, nj-dau suflitlu; (iii) nu voi si shtiu tsi s-fatsi;
22: lji ncljid ocljilj (sh-fac tsiva) = ljau unã apofasi, apufãsescu, mi fac mucaeti (s-fac tsiva) fãrã s-mi mata minduescu ghini;
23: l-fac un lucru cu ocljilj ncljish = (i) l-fac lucrul dip lishor, fãrã s-mi minduescu (cã lu-am faptã sh-altãoarã, multi ori); (ii) l-fac un lucru fãrã sã shtiu ligãturli di simasii tsi poati s-li aibã cu alti lucri, sh-fãrã s-mi minduescu ghini la urmãrli tsi poati s-aibã ma nclo fãtsearea-a lui;
24: dishcljidi-ts ocljilj = (i) bagã ghini oara, vedz s-nu ti-arãdã cariva, etc.; (ii) nveatsã carti, s-hii dishteptu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirusã

pirusã (pi-rú-sã) sf pirusi/piruse (pi-rú-si) – cheatrã scumpã, galanã-veardi, cu cari si stulsescu lucri, multi ori purtati trã mushãteatsã di feati sh-muljeri; mahmuzã
{ro: peruzea}
{fr: turquoise}
{en: turquoise}
ex: avea neali cu pirusi multi; lj-featsi doarã unã preaclji di veri di-amalãmã cu chetri di pirusã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pri1/pre

pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?

§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts

§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scutidi/scutide

scutidi/scutide (scu-tí-di) sf fãrã pl – lipsã di lunjinã; harea-a unui lucru tsi nu-ari lunjinã (ashi cum easti noaptea, di nu s-veadi tsiva); ntunearic, ntuneric, ãntunearic, chisã
{ro: întuneric}
{fr: obscurité, ténèbres}
{en: obscurity, darkness}
ex: easti diparti scutidea (ntuneariclu)? ncljidi ocljilj s-u vedz; hiu tu scutidi (ntunearic); eara noapti, pi scutidi nu ved tsiva

§ scutidos (scu-ti-dósŭ) adg scutidoasã (scu-ti-dŭá-sã), scutidosh (scu-ti-dóshĭ), scutidoasi/scutidoase (scu-ti-dŭá-si) – tsi easti mplin di scutidi shi nu s-veadi prit el; tsi easti cu putsãnã lunjinã; putsãn lunjinos; scutinos, ntunicos, ãntunicos
{ro: întunecos}
{fr: obscur, sombre}
{en: dark, obscure, sombre}
ex: noapti scutidoasã (ntunicoasã, cu putsãnã lunjinã); chisa-atsea scutidoasã (ntunicoasã)

§ scutinos (scu-ti-nósŭ) adg scutinoasã (scu-ti-nŭá-sã), scutinosh (scu-ti-nóshĭ), scutinoasi/scutinoase (scu-ti-nŭá-si) – (unã cu scutidos)

§ scutudisescu (scu-tu-di-sés-cu) (mi) vb IV scutudisii (scu-tu-di-síĭ), scutudiseam (scu-tu-di-seámŭ), scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) – (noaptea) yini, cadi, s-alasã; s-fatsi scutidi (ntunearic); ntunic; ãntunearic, ntunearic
{ro: înnopta, (se) întuneca}
{fr: s’assombrir, s’obscurcir}
{en: dar-ken, grow obscure}
ex: mushãteatsa u scutudiseashti (ntunicã); driptatica a ta ts-u scutudisish (ntunicash)

§ scutudisit (scu-tu-di-sítŭ) adg scutudisitã (scu-tu-di-sí-tã), scutudisits (scu-tu-di-sítsĭ), scutudisiti/scutudisite (scu-tu-di-sí-ti) – (noaptea) tsi s-ari alãsatã (tsi ari cãdzutã); faptu scutidi; ãntunicat, ntunicat
{ro: înnoptat, întunecat}
{fr: assombri, obscurci}
{en: darkened, grown obscure}

§ scutudisiri/scutudisire (scu-tu-di-sí-ri) sf scutu-disiri (scu-tu-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ntunicã (cãndu s-fatsi scutidi, cãndu cadi noaptea); ãntunicari, ntunicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sinirsescu

sinirsescu (si-nir-sés-cu) (mi) vb IV sinirsii (si-nir-síĭ), sinirseam (si-nir-seámŭ), sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) – caftu ta s-lu-agiungu, s-hiu ma bun, s-lu-astrec tu hãri pri cariva; caftu s-u ljau nãintea-a unui (tu alãgari, la sculii, tu aveari, tu mushãteatsã, etc.); mi-astrec (antrec) cu cariva;
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di tsi fatsi; astrec, antrec, ntrec, ngrãnjescu, ngãrnjescu
{ro: rivaliza; mârâi}
{fr: rivaliser; tenir compte de quelque chose à quelqu’un; grogner}
{en: compete; grunt}
ex: acãtsarã sã s-sinirseascã (si s-astreacã); s-sinirsescu (s-astrec) unã di-alantã; ficiorlji si sinirsea (si ngãrnja)

§ sinirsit (si-nir-sítŭ) adg sinirsitã (si-nir-sí-tã), sinirsits (si-nir-sítsĭ), sinirsiti/sinirsite (si-nir-sí-ti) – tsi easti astricut di cariva; tsi easti pihtusit di cariva; astricut, antricut, ntricut, ngrãnjit, ngãrnjit
{ro: rivalizat; mârâit}
{fr: rivalisé; grogné}
{en: competed; grunted}

§ sinirsiri/sinirsire (si-nir-sí-ri) sf sinirsiri (si-nir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si sinirseashti cu cariva
{ro: acţiunea de a rivaliza; de a mârâi; rivalizare; mârâire}
{fr: action de rivaliser; de grogner}
{en: action of competing; of grunting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zãmbi/zãmbe

zãmbi/zãmbe (zắm-bi) sf pl – dintsãlj di la un cutsut (di la unã prioni, di la unã fustani, etc.)
{ro: zimţi}
{fr: dents d’un vêtement, d’un couteau, d‘une scie, etc.}
{en: teeth (at the border of a dress, of a knife, of a saw, etc.), cogs (wheel)}
ex: sh-featsi un chiurcu cu zãmbi, nã mushãteatsã

§ zãmbã (zãm-bắ) sm zãmbadz (zãm-bádzĭ) – (unã cu zãmbi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã