DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurtsãscu

amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã

§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)

§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}

§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui

§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)

§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuhmã

cuhmã (cúh-mã) sf cuhmi/cuhme (cúh-mi) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; cufumã, mãrshi, lesh, leshi, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: s-moarã cu tutã cuhmã; njarsi shi tsiru di la Pilatlu tra s-dipunã cuhma-a Hristolui; cuhma caftã si mundueascã duhlu

§ cuhumã (cú-hu-mã) sf cuhumi/cuhume (cú-hu-mi) – (unã cu cuhmã)

§ cufumã2 (cú-fu-mã) sf cufumi/cufume (cú-fu-mi) – (unã cu cuhmã)
ex: easti-unã cufumã (mãrshi) di cãni; cufumã di om

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lesh1

lesh1 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsarea di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; pliguirea-a unui cu virsari di sãndzi; un tsi easti mplin di-arãnj sh-di sãndzi (sãndzinat di shcoplu tsi-l mãcã)
{ro: măcel, masacru; plin de sânge}
{fr: action de rosser, carnage, massacre, ensanglanté}
{en: carnage, slaughter, massacre, covered with blood}

§ leshi1/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh1)
ex: leshi-l featsi (l-umplu di sãndzi cu bãtearea); bratsãli li am leshi (sãndzinati); leshi (mãchelj) tu tuti pãrtsãli; eapi eara teasi mpadi leshi (sãndzinati, mãchilipsiti, moarti)

§ lesh2 (léshĭŭ) sn leshuri (lé-shĭurĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; leshi, mãrshi, cufumã, cuhmã, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru}
{fr: cadavre, corps mort}
{en: cadaver}
ex: aestã urãtsami di lesh (mãrshã); pri leshuri (mãrshi, cufumi), nu vedz vulturi

§ leshi2/leshe (lé-shi) sf leshuri (lé-shĭurĭ) – (unã cu lesh2)
ex: leshi (mãrshi) arnju-zeashti; iu vedz ornju, leshi-ashteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrshi/mãrshe

mãrshi/mãrshe (mắr-shi) sf mãrshi (mắr-shi) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari sh-easti ninga ntreg; cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: nã mãrshi (lesh) di om vãtãmat; mutrea la mãrsha al Ververa; pisti mãrshi nãsh cãlcarã; s-aurnjirã ca ornjilj pri mãrshi; nu scularã ninga mãrsha (mortul) din casã; nji si ngusi cu mãrsha; trei mãrshi (cufumi), di cama mushatili eapi, eara teasi mpadi leshi; sã ncãcea ti unã mãrshi (cuhmã, leshi), tsi vrea s-u mpartã

§ mãrshusescu (mãr-shĭu-sés-cu) (mi) vb IV mãrshusii (mãr-shĭu-síĭ), mãrshu-seam (mãr-shĭu-seámŭ), mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusi-ri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) – mi-aruc ca vulturlu pri unã mãrshi; mi-arãseashti s-bãnedz ca corbul cu murtãciunj; (fig: mãrshusescu = (i) bãnedz ca un hãrãmgi, cu lucrul shi paradzlji loats di la altsã; (ii) mi umplu di sãndzi; sãndzinedz)
{ro: se da la un cadavru}
{fr: s’adonner à la charogne}
{en: go in for a carcass}

§ mãrshusit (mãr-shĭu-sítŭ) adg mãrshusitã (mãr-shĭu-sí-tã), mãrshusits (mãr-shĭu-sítsĭ), mãrshusiti/mãrshusite (mãr-shĭu-sí-ti) – cari s-ari arcatã ca un vultur pi-unã mãrshã; cari lu-arãseashti s-bãneadzã cu tsi-lj da unã murtãciuni
{ro: dat la cadavru}
{fr: adonné à la charogne}
{en: gone in for a carcass}
ex: intrã mãrshusit (fig: mplin) di sãndzi; ngernã armãnami arãspãnditã, ca nã cupii mãrshusitã (fig: mplinã di sãndzi)

§ mãrshusiri/mãrshusire (mãr-shĭu-sí-ri) sf mãrshusiri (mãr-shĭu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mãrshuseashti
{ro: acţiunea de a se da la un cadavru}
{fr: action de s’adonner à la charogne}
{en: action of going in for a carcass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji
(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã
(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn