|
|
murnu
murnu (múr-nu) adg murnã (múr-nã), murnji (múr-nji), murni/murne (múr-ni) – tsi ari unã hromã ncljisã; tsi sh-u-adutsi niheamã tu hromã cu cafelu; (omlu) tsi ari chealea, fatsa, perlu, etc. di-unã hromã ncljisã; vinit, scur, sumulai, oacljish
{ro: brun, vânăt, oacheş}
{fr: brun, brunet, bleu-foncé}
{en: brown, brownish}
ex: un nior lai sh-murnu, ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; fatsa u-ari murnã (sumulai); creashti murnã lilicea di-agãrshari; ari stranji murni
§ murnescu1 (mur-nés-cu) adg murneascã (mur-neás-cã), murneshtsã (mur-nésh-tsã), murneshti (mur-nésh-ti) – (unã cu murnu)
§ murneatsã (mur-neá-tsã) sf murnets (mur-nétsĭ) – hroma murnã ncljisã (di bãteari, arcoari, etc.); urma vinjitã tsi-armãni pi truplu-a omlui cãndu easti agudit vãrtos; vinjiteatsã
{ro: brun închis; vânătaie}
{fr: brun foncé, bleuissement}
{en: brown-dark, bruise}
§ murnescu2 (mur-nés-cu) vb IV murnii (mur-níĭ), murneam (mur-neámŭ), murnitã (mur-ní-tã), murniri/murnire (mur-ní-ri) – (mi) fac murnu (vinit) di bãteari, arcoari, etc.; nvinitsãscu, nvinjitsãscu, vinitsãscu, vinjitsãscu
{ro: învineţi}
{fr: devenir brun foncé; bleuir; meurtrir}
{en: make someone brown; bruise, turn blue}
ex: di arcoari, aveam murnitã (mi-aveam faptã vinit) la fatsã; nj-murnit (nj-lu featsit vinit) truplu di shcop; murneashti (nvinitsashti) cãndu u-acatsã tusea; murnii di-arcoari
§ murnit (mur-nítŭ) adg murnitã (mur-ní-tã), murnits (mur-nítsĭ), murni-ti/murnite (mur-ní-ti) – tsi s-ari faptu vinit di bãteari, arcoari, etc.; nvinitsãt, nvinjitsãt, vinitsãt, vinjitsãt
{ro: învineţit}
{fr: bleui; meurtri}
{en: bruised, turned blue}
§ murniri/murnire (mur-ní-ri) sf murniri (mur-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva murneashti; nvinitsãri, nvinjitsãri, vinitsãri, vinjitsãri
anghidã2
anghidã2 (an-ghí-dhã) sf anghidz (an-ghídzĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
§ nghidã2 (nghí-dhã) sf nghidz (nghídzĭ) – (unã cu anghidã2)
bãcãri/bãcãre
bãcãri/bãcãre (bã-cắ-ri) sf bãcãri (bã-cắrĭ) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, aramã, halcumã;
(expr:
1: paradz di bãcãri = paradz di njicã tinjii;
2: sh-u-aspusi bãcãrea = sh-u-aspusi lãeatsa;
3: lj-fac ocljilj bãcãri = nj-si fac ocljilj galbinj-arosh ca bãcãrea; nj-acatsã ocljilj pãndzinã sh-nu ved ghini)
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre, airain, billon}
{en: copper, bronze}
ex: marli cloput di bãcãri; dada avea multi vasi di bãcãri tu cari sh-fãtsea ghelili; puljanlu di bãcãri s-mãcã (di halcumã s-aroadi); bãcãri-lj featsi ocljilj
(expr: ocljilj lj-acãtsarã pãndzinã mutrindalui) dupã tini; ocljilj s-featsirã bãcãri
(expr: ocljilj s-featsirã galbinj-arosh ca bãcãrea) ashtiptãnda; frãmshu nã migidii shi-nj deadirã multã bãcãri
(expr: paradz di bãcãri, di njicã tinjii)
§ bacrã1 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – (unã cu bãcãri)
ex: acumpãrai dauã tingeri di bacrã (bãcãri); adusi pai ma nsus di dauã furtii di bacrã
§ bacrã2 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – loclu iu s-lucreadzã shi s-fac lucrili di bãcãri; ducheanea iu s-vindu lucri di bãcãri
{ro: arămărie}
{fr: chaudronnerie}
{en: copper foundry, coppersmith’s workshop}
ex: bacra-a lor (ducheanea-a lor cu lucri di bãcãri) nu s-afla iuva
§ bãcãryisescu (bã-cãr-yi-sés-cu) (mi) vb IV bãcãryisii (bã-cãr-yi-síĭ), bãcãryiseam (bã-cãr-yi-seámŭ), bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) – acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; (trã shideari multã tu aerã shi nutii, un lucru) acatsã un petur veardi-murnu multu suptsãri
{ro: arămi, oxida}
{fr: cuivrer, s’oxyder, se couvrir de vert-de-gris}
{en: coat with copper}
§ bãcãryisit (bã-cãr-yi-sítŭ) adg bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisits (bã-cãr-yi-sítsĭ), bãcãryisiti/bãcãryisite (bã-cãr-yi-sí-ti) – acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; tsi ari acãtsatã pisuprã un petur veardi-murnu di multã shideari tu nutii
cionj1
cionj1 (cĭónjĭŭ) sm, sf cionã (cĭó-nã), cionj (cĭónjĭ), cioni/cione (cĭó-ni) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã; anghidã, nghidã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
ex: nvitsã cum zburãscu (mascurlji tsãrnãpulj) cionjlji, alãndurli, puljlji shi prãvdzãli tuti; mash cu cionili (feaminili tsãrnãpulj) tsi caftã neaua-anghiu
harabelj
harabelj (ha-ra-béljĭŭ) sm harabelj (ha-ra-béljĭ) – agru-pulj njic tsi si-anvãrteashti priningã casili-a oaminjlor (cu truplu murnu chindisit cu dãmtsi lãi, cu pãntica ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tãljatã); anghidã, nghidã, cionã, tsãrnãpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harhabel
{ro: vrabie}
{fr: moineau}
{en: sparrow}
§ harabeu (ha-ra-béŭ) sm harabei (ha-ra-béĭ) – (unã cu harabelj)
ex: pi niscãntsã ponj dit gãrdina-a pãlatiljei s-adunã seara multsã harabei
§ harhabel (har-ha-bélŭ) sm harhabelj (har-ha-béljĭ) – (unã cu harabelj)
murneatsã
murneatsã (mur-neá-tsã) sf – vedz tu murnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murnumurnescu1
murnescu1 (mur-nés-cu) adg – vedz tu murnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murnumurnescu2
murnescu2 (mur-nés-cu) vb IV – vedz tu murnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murnumurniri/murnire
murniri/murnire (mur-ní-ri) sf – vedz tu murnu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murnunior
nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo
§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului
§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)
§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)
§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser
§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã
§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz