Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

murmurat

murmurat (mur-mu-rátŭ) adg – vedz tu murmur1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: murmur1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

{ro: ciocnire}
{fr: collision}
{en: knocking}
ex: featsirã ciocuta; avea faptã ciocuta cu oauãli (agudirã oauãli cap ãn cap); s-fatsim doilji ciocuta (s-ciucutim chelchili, oauãli, etc.)

§ ciucutescu1 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucuteam (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) –
1: agudescu (bat) cu cioclu; cicãtescu, agudescu, asun;
2: lu-agudescu un lucru di un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingãrshescu, cingrãshescu, cingrishescu;
3: mi-alumtu (mi ncaci, mi bat, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) nj-bati agonja shi cu puteari; bat, cicãnescu;
5: nj-da ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: mi-aflu cu cariva n cali; mi-astalj, mi-andãmusescu, etc.;
(expr:
1: ãnj ciucutescu mintea = ãnj bat caplu, minduescu greu, nj-frimintu mintea;
2: ciucutescu (scafa, pãradzlji, etc.) = beau sh-mãc multu; lj-aspargu pãradzlji pri mãcari sh-beari mash;
3: l-ciucutescu pi cariva = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: ciocni, ciocăni, (se) lovi, ciorovăi, frământa mintea, bea, cheltui, etc.}
{fr: choquer, (se) heurter, frapper; s’ingénier, se mettre martel en tête; battre fortement, palpiter; boire (des boissons spiritueuses), boire et manger}
{en: strike, hit, run into, fight, torment oneself, beat, palpitate, drink (alcoholic beverages), eat and drink}
ex: ciucutea (agudea) pri un tengiri shi dzãtsea; ciucuti (agudi) scafa di cheatrã shi s-frãmsi; lj-ciucutea; s-ciucutea (sã ncãcea, s-alumta) cu Tihea; ciucutea (bati) penurli!; eataganili s-ciucutescu (s-agudescu un cu-alantu); va vã ciucutits (alumtats) cu nãsh; sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti mintea
(expr: sh-bati caplu, s-mindueashti multu, sh-frimintã mintea); ciucutits-vã
(expr: frimintats-vã) ghini mintea;
(expr: minduea ahãndos, sh-friminta mintea); sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti caplu cari sã ntreabã; sh-ciucutirã sh-frãmsirã mintea tsi s-mãcã; inima lã ciucuteashti (lã bati vãrtos, lã cicãneashti); ciucutirã (cingãrshirã sh-biurã) scafili; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli; ciucuteashti
(expr: mãcã sh-bea) la hani; ciucutii
(expr: mãcai sh-biui) ghini asãndzã; ciucutea
(expr: bea) sh-tats!; ciucuteashti
(expr: bea) doi ucadz di arãchii cati dzuã; lirili li ciucuti
(expr: li asparsi, li mãcã sh-li biu); l-ciucutii
(expr: l-bãtui) ghini ficiorlu

§ ciucutit1 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) –
1: tsi s-ari aguditã cu cioclu; cicãtit, agudit, asunat;
2: tsi s-ari aguditã (un lucru cu-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini); cingãrshit, cingrãshit, cingrishit;
3: tsi s-ari alumtatã (ncãceatã, bãtutã, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) tsi ari bãtutã agonja shi cu puteari; bãtut, cicãnit;
5: tsi ari datã ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: tsi s-ari aflatã (adunatã, astãljatã) n cali cu cariva
{ro: ciocnit, ciocănit, lovit, ciorovăit, frământat (mintea), băut, cheltuit, etc.}
{fr: choqué, heurté, frappé; battu fortement, palpité; bu (des boissons spiritueuses), ivre, bu et mangé}
{en: striken, hit, runned into, fought, tormented oneself, beaten, palpitated, drunk (alcoholic beverages), drunkard, eaten and drunk}
ex: vinjirã ciucutits (mbitats) di la hani; scafili asunã ciucutiti (cingãrshiti)

§ ciucuti-ri1/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucuteashti tsiva; agudiri (cu cioclu); cicãtiri, asunari, cingãrshiri, cingrãshiri, cingrishiri, bãteari, cicãniri, andãmusiri, mbitari, beari sh-mãcari multã; frimintari (mintea); etc.
{ro: acţiunea de a ciocni, de a ciocăni, de a (se) lovi, de a se ciorovăi, de a-şi frământa mintea, de a bea, de a cheltui, etc.; ciocnire, ciocănire, lovire, ciorovăire, etc.}
{fr: action de choquer, de (se) heurter, de frapper; de s’ingénier, de se mettre martel en tête; de battre fortement, de palpiter; de boire (des boissons spiritueuses), de boire et manger}
{en: action of striking, of hitting, of running into, of fighting, of tormenting oneself, of beating, of palpitating, of drinking (alcoholic beverages), of eating and drinking}
ex: s-avdzã nã ciucutiri (ciocut) di cari s-dishtiptarã

§ nciucutescu (ncĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV nciucutii (ncĭu-cu-tíĭ), nciucuteam (ncĭu-cu-teámŭ), nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucuti-ri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)
ex: cãdzu shi si nciucuti (agudi) di cheatrã; nã nciucutim (n-astãljem, n-andãmusim) tu pãzari, nãs yinea mini njirdzeam cãtrã pãzarea di yiptu

§ nciucutit (ncĭu-cu-títŭ) adg nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucutits (ncĭu-cu-títsĭ), nciucutiti/nciucutite (ncĭu-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)

§ nciucutiri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) sf nciucutiri (ncĭu-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicutescu (ci-cu-tés-cu) (mi) vb IV cicutii (ci-cu-tíĭ), cicuteam (ci-cu-teámŭ), cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)

§ cicutit (ci-cu-títŭ) adg cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutits (ci-cu-títsĭ), cicutiti/cicutite (ci-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)
ex: di ursã cicutit
(expr: mãcat)

§ cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) sf cicutiri (ci-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicãtescu (ci-cã-tés-cu) (mi) vb IV cicãtii (ci-cã-tíĭ), cicãteam (ci-cã-teámŭ), cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) – (unã cu ciucutescu1)

§ cicãtit (ci-cã-títŭ) adg cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtits (ci-cã-títsĭ), cicãtiti/cicãtite (ci-cã-tí-ti) – (unã cu ciucutit1)

§ cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) sf cicãtiri (ci-cã-tírĭ) – (unã cu ciucutiri1)

§ ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭŭ) adg ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ), ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭ), ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ) – un tsi agudeashti cu cioclu;
(expr: ciucutonj = un tsi lu-arãseashti multu s-bea, shi multi ori, bea fãrã aradã, sã mbeatã, s-fatsi dzadã; biutor)
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunkard}
ex: Miha easti ciucutonj
(expr: biutor)

§ cicãnescu1 (ci-cã-nés-cu) (mi) vb IV cicãnii (ci-cã-níĭ), cicãneam (ci-cã-neámŭ), cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãniri/cicãnire (ci-cã-ní-ri) – aduchescu unã dureari yii, mari; (trã inimã, tãmplã, etc.) bat agonja shi cu puteari; bat, ciucutescu
{ro: avea dureri mari; zvâcni, palpita}
{fr: avoir des grandes douleurs; battre fortement, palpiter}
{en: have sharp pain; throb, beat}
ex: arana-nj cicãneashti (ciucuteashti)

§ cicãnit1 (ci-cã-nítŭ) adg cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãnits (ci-cã-nítsĭ), cicãniti/cicãnite (ci-cã-ní-ti) – tsi doari multu; tsi ari bãtutã agonja shi vãrtos; bãtut, ciucutit
{ro: zvâcnit}
{fr: battu fortement, palpité}
{en: throbbed, beaten}

§ cicãniri1/cicãnire (ci-cã-ní-ri) sf cicãniri (ci-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu aducheashti unã mari dureari, icã inima, tãmpla-lj bati agonja shi cu puteari; bãteari, ciucutiri
{ro: acţiunea de a zvâcni; zvâcnire}
{fr: action de battre fortement, de palpiter}
{en: action of throbbing, of beating}

§ cicnescu1 (cic-nés-cu) (mi) vb IV cicnii (cic-níĭ), cicneam (cic-neámŭ), cicnitã (cic-ní-tã), cicniri/cicnire (cic-ní-ri) – (unã cu cicãnescu1)
ex: nj-cicneashti (doari, nj-ciucuteashti) ciciorlu; nj-cicneashti inima (nj-bati inima vãrtos sh-agonja)

§ cicnit1 (cic-nítŭ) adg cicnitã (cic-ní-tã), cicnits (cic-nítsĭ), cicniti/cicnite (cic-ní-ti) – (unã cu cicãnit1)

§ cicniri1/cicnire (cic-ní-ri) sf cicniri (cic-nírĭ) – (unã cu cicãniri1)

§ ciucãtoari/ciucãtoare (cĭu-cã-tŭá-ri) sf ciucãtori (cĭu-cã-tórĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã sum ea bubulitslji (insectili) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciplitoari, carabeu, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: cara ciucãtoarea caftã cu dintana furnits pit coaja-a ponjlor, s-dzãtsi cã mãcã lemnu

§ ciucutoari/ciucutoare (cĭu-cu-tŭá-ri) sf ciucutori (cĭu-cu-tórĭ) – (unã cu ciucãtoari)

§ ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) sf ciplitori (ci-pli-tórĭ) shi ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) – (unã cu ciucãtoari)
ex: peagalea voi s-nji murmurats, mushati ciplitoari

§ cioca! (cĭó-ca) inter – zbor tsi undzeashti cu vrondul tsi s-avdi cãndu doauã yilii s-ciucutescu (trã sãnãtatea-a unui); zbor tsi va s-dzãcã: “s-bãnedz”, “sãnãtati”, “banã lungã”, etc.; toca!, cioc!, ceac, ciuc!, viva!
{ro: cioc!}
{fr: mot prononcé par quelqu’un de ceux qui boivent et qui choquent leurs verres; choc de verre}
{en: imitating the noise made by two touching glasses}
ex: nãinti s-bea, tuts featsirã cioca! (ciucutirã yiliili)

§ toca! (tó-ca) inter – (unã cu cioca!)
ex: featsim toca! (ciucutim yiliili); toca! (sãnãtati, s-bãnedz) dascale!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

gãngu

gãngu (gắn-gu) sm, sf, adg gãngã (gắn-gã), gãndzi (gắn-dzi), gãndzi/gãndze (gắn-dzi) – om tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); gãngãvets, chec, bãlbãit, bãbãlit, etc.
{ro: gângav}
{fr: bégayant}
{en: stuttering, stammering; stammerer, man with a stammer}

§ gãngãvets (gãn-gã-vétsŭ) adg gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã), gãngãvets (gãn-gã-vétsĭ), gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã) – (unã cu gãngu)

§ gonghisescu (gon-ghi-sés-cu) vb IV gonghisii (gon-ghi-síĭ), gonghiseam (gon-ghi-seámŭ), gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) – scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-arada, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; bãlbãescu, dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ gonghisit (gon-ghi-sítŭ) adg gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisits (gon-ghi-sítsĭ), gonghisiti/gonghisite (gon-ghi-sí-ti) – (om) tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gãngu, gãngãvets
{ro: bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stam-mered}

§ gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) sf gonghisiri (gon-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gonghiseashti; bãlbãi-ri, dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

gurgur

gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros

§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}

§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}

§ gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) sf gurguridzãri (gur-gu-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva gurgureadzã; gurlidzari, gurliri, gugurari, guguriri, gurgulidzari, bãbãliri, bãndurari, vãziri, etc.

{ro: acţiunea de a susura, de a gănguri, de a murmura, de a chiorăi; susurare, murmurare, chiorăire, chiorăit}
{fr: de babiller (comme les petits enfants), de roucouler, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); gargouillement}
{en: action}

§ gurguleadzã (gur-gu-leá-dzã) vb I unipirs gurgulidzã (gur-gu-li-dzắ), gurgulidza (gur-gu-li-dzá), gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidza-ri/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãulu gurguleadzã (gurleadzã); matsãli gurguleadzã (gurleadzã)

§ gurgulidzat (gur-gu-li-dzátŭ) adg gurgulidzatã (gur-gu-li-dzá-tã), gurgulidzats (gur-gu-li-dzátsĭ), gurgulidzati/gurgulidzate (gur-gu-li-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dzá-ri) sf gurgulidzãri (gur-gu-li-dzắrĭ) – (unã cu gur-guridzari)

§ guguredz (gu-gu-rédzŭ) vb I gugurai (gu-gu-ráĭ), guguram (gu-gu-rámŭ), guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: njiclu gugureadzã (bãbãleashti, bãndureadzã); ca purunghilj guguram; ficiorlji gugureadzã neacumtinat; gugureadzã (gurgureadzã, gurguleadzã) arãulu n vali

§ gugurat (gu-gu-rátŭ) adg guguratã (gu-gu-rá-tã), gugurats (gu-gu-rátsĭ), gugurati/gugurate (gu-gu-rá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurari/gugurare (gu-gu-rá-ri) sf gugurãri (gu-gu-rắrĭ) – (unã cu gurguridzat)

§ gugurescu (gu-gu-rés-cu) vb IV gugurii (gu-gu-ríĭ), guguream (gu-gu-reámŭ), guguritã (gu-gu-rí-tã), guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) – (unã cu gurguredz)

§ gugurit (gu-gu-rítŭ) adg guguritã (gu-gu-rí-tã), gugurits (gu-gu-rítsĭ), guguriti/gugurite (gu-gu-rí-ti) – (unã cu gurgurat)

§ guguriri/gugurire (gu-gu-rí-ri) sf guguriri (gu-gu-rírĭ) – (unã cu gurgurari)

§ gãrgãredz1 (gãr-gã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (gãr-gã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (gãr-gã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) – (unã cu gurguredz)
ex: arãu tsi gãrgãreadzã

§ gãrgãridzat1 (gãr-gã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (gãr-gã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (gãr-gã-ri-dzátsĭ), gãrgãridzati/gãrgãridzate (gãr-gã-ri-dzá-ti) – (unã cu gurguridzat)

§ gãrgãridzari1/gãrgãridzare (gãr-gã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (gãr-gã-ri-dzắrĭ) – (unã cu gurguridzari)

§ gurledz (gur-lédzŭ) vb I gurlidzai (gur-li-dzáĭ), gurlidzam (gur-li-dzámŭ), gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di un porcu tsi gurnjadzã; fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; fac un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjedz, gurnjescu, zgurnjescu, azgurnjescu, gurguredz, gurguledz;
(expr: lj-gurleadzã matsãli = easti multu agiun)
{ro: grohăi, susura, chiorăi}
{fr: grogner, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: grunt, purl (brooks), mumble, rumble (bowels)}
ex: nã gurleadzã (gurguleadzã) matsãli di foami; bãgarã atumtsea s-gurleadzã (vãzeascã) apili

§ gurlidzat (gur-li-dzátŭ) adg gurlidzatã (gur-li-dzá-tã), gurlidzats (gur-li-dzátsĭ), gurlidzati/gurlidzate (gur-li-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di un porcu tsi gurnjadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurnjat, gurnjit, azgurnjit, zgurnjit, gurguridzat, gurgulidzat
{ro: grohăit, susurat, chiorăit}
{fr: grogné, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: grunted, purled (brooks), mumbled, rumbled (bowels)}

§ gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dzá-ri) sf gurlidzãri (gur-li-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu porcul gurnjadzã; atsea tsi s-fatsi unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; atsea tsi fatsi (s-avdi) cãndu matsãli gurleadzã; gurnjari, gurnjiri, azgurnjiri, zgurnjiri, gurguridzari, gurgulidzari
{ro: acţiunea de a grohăi, de a susura, de a chiorăi; grohăire, susurare, chiorăire, grohăit, chiorăit}
{fr: action de grogner, de murmurer, de grouiller (en parlant des boyaux); grognement, gargouillement}
{en: action of grunting; of purling (brooks), of mumbling of rumbling (bowels)}

§ gurlescu (gur-lés-cu) vb IV gurlii (gur-líĭ), gurleam (gur-leámŭ), gurlitã (gur-lí-tã), gurliri/gurlire (gur-lí-ri) – (unã cu gurledz)
ex: lu-avdu tsi gurleashti (gurnjashti) porcul; gurlinda (gurlidzãnda) s-dutsi n munti

§ gurlit (gur-lítŭ) adg gurlitã (gur-lí-tã), gurlits (gur-lítsĭ), gurliti/gurlite (gur-lí-ti) – (unã cu gurlidzat)

§ gurliri/gurlire (gur-lí-ri) sf gurliri (gur-lírĭ) – (unã cu gurlidzari)

§ gãr-gãr-gãr! (gãr-gãr-gãr) inter – zbor tsi va s-aspunã cum s-avdi un vrondu (faptu di-un lucru tsi s-minã, di zburãrea-a unui tsi nu-astãmãtseashti dip, etc.)
{ro: cuvânt care imită un sunet}
{fr: interjection qui imite un bruit}
{en: word imitating a sound}
ex: gãr-gãr-gãr! agiumsi oulu trãsh n vali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

murmur1

murmur1 (múr-murŭ) sn murmuri/murmure (múr-mu-ri) – vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu, tsi s-avdu ca bots slabi, zburãti peanarga, multi ori nilimpidz sh-fãrã noimã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, ciuciurari, shushurari, etc.
{ro: murmur}
{fr: murmure}
{en: murmur}
ex: di lã si avdu murmurli (pishpurãrli); nã lo somnul ningã-arãu, sum aumbra di murmur (shushurari) a apãljei

§ murmur2 (múr-murŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), mur-muratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – ciuciur zboarã i cãntu, peanarga, cu-unã boatsi apusã tsi mizi s-avdi; fac vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu; murmuredz, ciuciur, ciuciuredz, shurshuredz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz, shuptir, shuptiredz, etc.
{ro: murmura}
{fr: murmurer}
{en: murmur}
ex: feata murmurã ndoauã grairi nvitsati di la maea; murmurã chinjlji, murmurã; murmurã apili sh-ti-acatsã somnul

§ murmuredz (mur-mu-rédzŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – (unã cu murmur2)

§ murmurat (mur-mu-rátŭ) adg murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurats (mur-mu-rátsĭ), murmurati/murmurate (mur-mu-rá-ti) – (zboarã, vronduri) tsi s-avdu peanarga, apusi, slabi sh-un dupã altu; ciuciurat, shurshurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shuptirat, etc.
{ro: murmurat}
{fr: murmuré}
{en: murmured}

§ murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) sf murmurãri (mur-mu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva murmureadzã; ciuciurari, shurshurari, pushpurari, pãshpurari, pishpurari, shuptirari, etc.
{ro: acţiunea de a murmura; murmurare}
{fr: action de murmurer}
{en: action of murmuring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

murmurat

cioc1

gãngu

gurgur

murmur1

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z