DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãngu

gãngu (gắn-gu) sm, sf, adg gãngã (gắn-gã), gãndzi (gắn-dzi), gãndzi/gãndze (gắn-dzi) – om tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); gãngãvets, chec, bãlbãit, bãbãlit, etc.
{ro: gângav}
{fr: bégayant}
{en: stuttering, stammering; stammerer, man with a stammer}

§ gãngãvets (gãn-gã-vétsŭ) adg gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã), gãngãvets (gãn-gã-vétsĭ), gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã) – (unã cu gãngu)

§ gonghisescu (gon-ghi-sés-cu) vb IV gonghisii (gon-ghi-síĭ), gonghiseam (gon-ghi-seámŭ), gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) – scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-arada, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; bãlbãescu, dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ gonghisit (gon-ghi-sítŭ) adg gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisits (gon-ghi-sítsĭ), gonghisiti/gonghisite (gon-ghi-sí-ti) – (om) tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gãngu, gãngãvets
{ro: bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stam-mered}

§ gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) sf gonghisiri (gon-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gonghiseashti; bãlbãi-ri, dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gurgur

gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros

§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}

§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}

§ gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) sf gurguridzãri (gur-gu-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva gurgureadzã; gurlidzari, gurliri, gugurari, guguriri, gurgulidzari, bãbãliri, bãndurari, vãziri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murmur1

murmur1 (múr-murŭ) sn murmuri/murmure (múr-mu-ri) – vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu, tsi s-avdu ca bots slabi, zburãti peanarga, multi ori nilimpidz sh-fãrã noimã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, ciuciurari, shushurari, etc.
{ro: murmur}
{fr: murmure}
{en: murmur}
ex: di lã si avdu murmurli (pishpurãrli); nã lo somnul ningã-arãu, sum aumbra di murmur (shushurari) a apãljei

§ murmur2 (múr-murŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), mur-muratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – ciuciur zboarã i cãntu, peanarga, cu-unã boatsi apusã tsi mizi s-avdi; fac vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu; murmuredz, ciuciur, ciuciuredz, shurshuredz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz, shuptir, shuptiredz, etc.
{ro: murmura}
{fr: murmurer}
{en: murmur}
ex: feata murmurã ndoauã grairi nvitsati di la maea; murmurã chinjlji, murmurã; murmurã apili sh-ti-acatsã somnul

§ murmuredz (mur-mu-rédzŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – (unã cu murmur2)

§ murmurat (mur-mu-rátŭ) adg murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurats (mur-mu-rátsĭ), murmurati/murmurate (mur-mu-rá-ti) – (zboarã, vronduri) tsi s-avdu peanarga, apusi, slabi sh-un dupã altu; ciuciurat, shurshurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shuptirat, etc.
{ro: murmurat}
{fr: murmuré}
{en: murmured}

§ murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) sf murmurãri (mur-mu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva murmureadzã; ciuciurari, shurshurari, pushpurari, pãshpurari, pishpurari, shuptirari, etc.
{ro: acţiunea de a murmura; murmurare}
{fr: action de murmurer}
{en: action of murmuring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã