{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, marchand de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
ex: aushlu-aestu eara limnar (dãrvar); gumarlu a limnarlui; limnãroanja, muljari tsi lj-acãtsa mãna di tuti, lu-adrã pescul; nã punti pri-iu va treacã limnarlu; di cu noapti tricu limnarlu (atsel tsi vindi leamni) sh-adusi leamnili

§ limnãrii/limnãrie (lim-nã-rí-i) sf limnãrii (lim-nã-ríĭ) – loclu (ducheanea) iu s-talji, si ndreg icã s-vindu scãnduri shi leamni
{ro: fierăstrău; lemnărie}
{fr: scierie; magasin de bois}
{en: sawmill; wood store}
ex: dishcljisi nã limnãrii (ducheani di leamni)

§ limniu (lim-níŭ) sm fãrã pl – leamni multi adunati tu idyiul loc; stog di leamni
{ro: cantitate mare de lemne}
{fr: quantité de bois}
{en: quantity of wood}
ex: easti multu limniu tu (multu lemnu ari) pãdurea-aestã

§ limnos (lim-nós) adg limnoasã (lim-nŭá-sã), limnosh (lim-nóshĭ), limnoasi/limnoase (lim-nŭá-si) – tsi easti adrat (ca) di lemnu; di lemnu
{ro: lemnos}
{fr: ligneux}
{en: wooden}
ex: casi limnoasi (di lemnu)

§ limnusescu (lim-nu-sés-cu) vb IV limnusii (lim-nu-síĭ), limnuseam (lim-nu-seámŭ), limnusitã (lim-nu-sí-tã), limnusiri/limnusire (lim-nu-sí-ri) – mi fac ca di lemnu (corcan sh-nu mi min dip); armãn ca lemnu (ca marmura); limnedz, nmãrmu-risescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: înlemni, înmărmuri}
{fr: (se) raidir, être stupéfait, pétrifier, rester abasourdi}
{en: stupefy, dumbfound}
ex: cãndu-l vidzum, limnusim (armasim ca lemnul, nu nã minãm dip); limnusim di fricã; limnusirã (armasirã ca marmura) tuts nafoarã

§ limnusit (lim-nu-sítŭ) adg limnusitã (lim-nu-sí-tã), limnusits (lim-nu-sítsĭ), limnusiti/limnusite (lim-nu-sí-ti) – tsi ari armasã ca lemnul (mar-mura, cheatra, etc. fãrã si s-minã dip); limnat, nmãrmurisit, mãr-mãrisit, mãrmurisit, mãrmurãsit
{ro: înlemnit, înmărmurit}
{fr: stupéfait, raidit}
{en: stupefied, dumbfounded}
ex: armasi ca limnusit (ca lemnul, niminat); armasi limnusit mprostu; armasi limnusitã mproastã

§ limnusiri/limnusire (lim-nu-sí-ri) sf limnusiri (lim-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limnuseashti; limnari, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a înlemni, de a înmărmuri; înlemnire}
{fr: action de devenir stupéfait, de pétrifier, de raidir}
{en: action of becoming stupefied, dumfounded}

§ limnedz (lim-nédzŭ) vb I limnai (lim-náĭ), limnam (lim-námŭ), limnatã (lim-ná-tã), limna-ri/limnare (lim-ná-ri) – (unã cu limnusescu)
ex: stãtu pri loc, s-limnã (limnusi)

§ limnat (limnátŭ) adg limnatã (limná-tã), limnats (limnátsĭ), limnati/limnate (limná-ti) – (unã cu limnusit)

§ limnari/limnare (limná-ri) sf limnãri (limnắrĭ) – (unã cu limnusiri)

§ lemnu galbin (lém-nu gál-binŭ) sm – unã soi di arburi njic cu schini, lãludz galbini shi yimishi aroshi (cu simintsã nãuntru) cari agiutã la-arãspãndirea-a unei lãngoari (arudzinã) di planti
{ro: arbust (genul berberis) cu ciorchini de floricele galbene şi fructe mici portocalii sau roşii}
{fr: épine vinette}
{en: barberry}

§ angheauã2 (an-ghĭa-úã) sf anghei (an-ghĭéĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchisescu (lu-mã-chi-sés-cu) vb IV lumãchisii (lu-mã-chi-síĭ), lumãchiseam (lu-mã-chi-seámŭ), lumã-chisitã (lu-mã-chi-sí-tã), lumãchisiri/lumãchisire (lu-mã-chi-sí-ri) – (arburli) ãlj crescu lumãchi; (arburli) fatsi sã-lj creascã multi lumãchi; talj lumãchi dit un arburi tra s-lu fac s-aibã ma putsãni lumãchi; cur frãndzãli di pi lumãchi –
{ro: rămuri; elaga (tăia, curăţa arborele de ramuri); curăţa ramuri de frunze}
{fr: pousser des branches; devenir touffu; élaguer (couper des branches), ébrancher; éffeuiller}
{en: grow branches; become bushy; prune (trees), cut off leaves}
ex: lumãchisi (curã di pi-alumãchi) multi frãndzã

§ lumãchisit (lu-mã-chi-sítŭ) adg lumãchisitã (lu-mã-chi-sí-tã), lumãchisits (lu-mã-chi-sítsĭ), lumãchisiti/lumãchisite (lu-mã-chi-sí-ti) – tsi lj-ari criscutã lumãchi; tsi easti tufos (cu multi lumãchi); tsi-lj si curarã frãndzi di pi lumãchi)
{ro: rămurit; elagat (cu ramuri tăiate); cu ramuri curăţate de frunze}
{fr: qui a fait des branches; devenu touffu; élagué, ébranché}
{en: who has grown branches; which became bushy; pruned, with leaves cut off}

§ lumãchisiri/lumãchisire (lu-mã-chi-sí-ri) sf lumãchisiri (lu-mã-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lumãchiseashti un arburi
{ro: acţiunea de a face ramuri, de a elaga; rămurire, elagare}
{fr: action de pousser des branches; de devenir touffu; d’élaguer, d’ébrancher}
{en: action of growing branches; of becoming bushy; of pruning, of cutting off leaves}

{ro: înlemni, înmărmuri}
{fr: rester abasourdi, être stupéfait, pétrifier}
{en: stupefy, dumbfound}
ex: s-mãrmurisi (s-featsi ca marmura) di mprostu; trãdzea nãoarã cu metura shi-lj mãrmurisea di mproshti (lj-fãtsea s-nu poatã si s-minã, lj-limnu-sea); mãrmurisii di fricã

§ mãrmurisit (mãr-mu-ri-sítŭ) adg mãr-murisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisits (mãr-mu-ri-sítsĭ), mãrmu-risiti/mãrmurisite (mãr-mu-ri-sí-ti) – tsi ari armasã ca unã cheatrã (ca marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip dit loc); limnusit, limnat, nmãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: înlemnit, înmăr-murit}
{fr: abasourdi, stupéfait, pétrifié, raidit}
{en: stupefied, petrified, dumbfounded}
ex: shidzu ca mãrmurisitã (ca marmura, cheatra, lemnul)

§ mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) sf mãrmurisiri (mãr-mu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mãrmuriseashti; limnusiri, limnari, nmãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a înlemni, înlemnire, înmărmurire}
{fr: action de devenir stupéfait, de pétrifier; stupéfaction}
{en: action of becoming stupefied, dumfounded}

§ nmãrmurisescu (nmãr-mu-ri-sés-cu) vb IV nmãrmurisii (nmãr-mu-ri-síĭ), nmãrmuriseam (nmãr-mu-ri-seámŭ), nmãrmurisitã (nmãr-mu-ri-sí-tã), nmãrmurisiri/nmãrmurisire (nmãr-mu-ri-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)

§ nmãrmurisit (nmãr-mu-ri-sítŭ) adg nmãr-murisitã (nmãr-mu-ri-sí-tã), nmãrmurisits (nmãr-mu-ri-sítsĭ), nmãrmurisiti/nmãrmurisite (nmãr-mu-ri-sí-ti) – (unã cu mãrmu-risit)

§ nmãrmurisiri/nmãrmurisire (nmãr-mu-ri-sí-ri) sf nmãrmurisiri (nmãr-mu-ri-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)

§ mãrmurãsescu (mãr-mu-rã-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurãsii (mãr-mu-rã-síĭ), mãrmurãseam (mãr-mu-rã-seámŭ), mãrmurãsitã (mãr-mu-rã-sí-tã), mãrmurãsiri/mãrmurãsire (mãr-mu-rã-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)
ex: mãrmurãsii di fricã

§ mãrmurãsit (mãr-mu-rã-sítŭ) adg mãrmurãsitã (mãr-mu-rã-sí-tã), mãrmurãsits (mãr-mu-rã-sítsĭ), mãrmurãsiti/mãmurãsite (mãr-mu-rã-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)
ex: armasi mãrmurãsit

§ mãrmurãsi-ri/mãrmurãsire (mãr-mu-rã-sí-ri) sf mãrmurãsiri (mãr-mu-rã-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)

§ mãrmursescu (mãr-mur-sés-cu) (mi) vb IV mãrmursii (mãr-mur-síĭ), mãrmurseam (mãr-mur-seámŭ), mãrmursitã (mãr-mur-sí-tã), mãrmursiri/mãrmursire (mãr-mur-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)
ex: s-mãrmursi di fricã

§ mãrmursit (mãr-mur-sítŭ) adg mãrmursitã (mãr-mur-sí-tã), mãrmursits (mãr-mur-sítsĭ), mãrmursiti/mãmurãsite (mãr-mur-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)

§ mãrmursiri/mãrmursire (mãr-mur-sí-ri) sf mãrmursiri (mãr-mur-sírĭ) – (unã cu mãrmu-risiri)

§ mãrmãrisescu (mãr-mã-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmãrisii (mãr-mã-ri-síĭ), mãrmãriseam (mãr-mã-ri-seámŭ), mãrmãrisitã (mãr-mã-ri-sí-tã), mãrmãrisiri/mãrmãrisire (mãr-mã-ri-sí-ri) – (unã cu mãrmurisescu)

§ mãrmãrisit (mãr-mã-ri-sítŭ) adg mãrmãrisitã (mãr-mã-ri-sí-tã), mãrmãrisits (mãr-mã-ri-sítsĭ), mãrmãrisiti/mãrmãrisite (mãr-mã-ri-sí-ti) – (unã cu mãrmurisit)
ex: turnã caplu cãtrã iu avea tucinjlji shi armasi mãrmãrisit di harauã

§ mãrmãrisiri/mãrmãrisire (mãr-mã-ri-sí-ri) sf mãrmãrisiri (mãr-mã-ri-sírĭ) – (unã cu mãrmurisiri)

(expr: vãtãmats-lji) ghini; pi Nicola ãl murirã
(expr: vãtãmarã); atsia s-moarã
(expr: s-chearã) zborlu; nunlu u muri lafea
(expr: astãmãtsi lafea); a ta boatsi cã-nj mi moari
(expr: vatãmã); cã mushatlu-ts oclju moari
(expr: vatãmã) tiniri gionj dit shapti hoari; l-moari cãnticlu
(expr: l-cheari, l-cãntã lungu sh-chirut); l-durea mãseaua ahãt multu cã-l murea di dor
(expr: l-durea ahãt multu mãseaua cã nu shtea tsi s-facã di dor); mi murish
(expr: vãtãmash), bre, s-ti lja harlu; murii
(expr: mi lãhtãrsii multu) unã noapti ntreagã; vrea s-moarã di foami
(expr: vrea s-agiuneadzã multu); nu-nj dai niheamã apã, cã murii di seati? (cã crep, cã nj-easti multã seati?); moari sh-cheari trã tini
(expr: ti va multu); si shteari omlu cãndu va s-moarã, singur groapa va sh-u-adarã
(expr: ma sã shtii tsi ts-adutsi trãnintili, va ti ndredz dininti); muri nveasta, dusi cuscrilja; muri hinjlu (cumbarlu), dusi cumbãrilja

§ murit (mu-rítŭ) adg muritã (mu-rí-tã), murits (mu-rítsĭ), muriti/murite (mu-rí-ti) – cari sh-chiru bana, vãtãmat, uscat, vishtidzãt, etc.
{ro: mort; omorât; leşi-nat}
{fr: mort; tué; évanoui}
{en: dead; killed; fainted}

§ mortu1 (mór-tu) adg moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – (unã cu murit)

§ muriri/murire (mu-rí-ri) sf muriri (mu-rírĭ) – atsea tsi pati un cãndu omlu lji ncljidi ocljilj sh-moari icã easti vãtãmat
{ro: acţiunea de a muri, de a omorî, de a leşina; murire; omorâre; leşinare}
{fr: action de mourir (de tuer; de s’évanouir)}
{en: action of dying; of killing; of fainting}

§ nimortu (ni-mór-tu) adg nimoartã (ni-mŭár-tã), nimortsã (ni-mór-tsã), nimoarti/nimoarte (ni-mŭár-ti) – tsi nu easti mortu; tsi easti fãrã moarti; tsi nu moari vãrãoarã; nimuritor
{ro: viu; nemuritor}
{fr: vivant; immortel}
{en: alive; immortal}
ex: eshti nimortu (fãrã moarti)

§ nimuritor (ni-mu-ri-tórŭ) adg nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri), nimuritori (ni-mu-ri-tórĭ), nimuritoari/nimuritoare (ni-mu-ri-tŭá-ri) – tsi easti fãrã moarti; tsi nu-ari moarti; nimortu
{ro: nemuritor}
{fr: immortel}
{en: immortal}
ex: nimuritoari (fãrã moarti, fãrã agãrshiri) lã armasi numa

§ nimuriri/nimurire (ni-mu-rí-ri) sf nimuriri (ni-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu moari, cãndu easti fãrã moarti
{ro: nemurire}
{fr: immortalité}
{en: immortality}
ex: cari bea apã di la fãntãna di la muntsãlj tsi s-bãtea, amintã nimurirea

§ moarti/moarte (mŭár-ti) sf mortsã (mór-tsã) – catastasea (starea) tu cari s-aflã un tsi easti mortu;
(expr:
1: tsi nu-ari moarti; tsi nu cunoashti (shtii) moartea = tsi dãnãseashti multu, tutã eta, trã eta-a etilor;
2: s-aflã pri patlu di moarti = easti etim (tradzi) s-moarã;
3: treatsi moartea piningã mini = mi-aflu tu-un mari chindin, un chindin di moarti sh-nu shtiu ma s-pot s-ascap;
4: moarti bunã = moarti tsi yini di-unã lãngoari datã di Dumnidzã, nu yini cã-l vãtãmã cariva;
5: moarti di om = multu di multu;
6: fac moarti di om = vatãm, utsid;
7: tsarã di moarti = loc loat di pi mirminti; moarti di om;
8: somnu di moarti = somnu ahãndos;
9: nj-easti moarti = canda-nj yini s-mor, di urut tsi-nj yini;
10: grai di moarti; limbã di moarti = grailu tsi lu-alasã omlu nãinti di moarti tu cari-sh spuni vrearea (mirachea, dimãndarea) a lui dit soni;
11: easti moarti = (i) nu s-avdi tsiva dip; (ii) s-vatãmã lumi, s-fatsi moarti di om;
12: (aush, cã) lu-agãrshi moartea = easti multu di multu aush;
13: nu-ari moarti = s-dzãtsi tri un lucru tsi dãnãseashti multu;
14: moarti di cãni = s-dzãtsi tr-atsel tsi moari singur, apãrãtsit di tuts)
{ro: moarte}
{fr: mort, ruine, désastre}
{en: death}
ex: di tru soarti pãn tru moarti; s-vã plãngã dupã moarti; dadã nu-am shi n lumi escu, a cui voi bana-arãchescu (angucitoari: moartea); tu moartea a tatã-sui nu avea axitã un an; arucarã pri nãsã tsarã di moarti
(expr: vrurã s-u facã s-moarã); arcoari mari, moarti di om
(expr: eara ahãntã arcoari, di-l fãtsea omlu s-moarã); s-moarã di moarti bunã
(expr: di la Dumnidzã); tuts durnja, canda tu somnu di moarti
(expr: durnja multu-ahãndos, canda eara mortsã); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: lã dimãndã tu oara tsi eara s-moarã); cãndu-l ved dininti, nj-easti moarti
(expr: nj-yini zori, urut, canda-nj yini s-mor); moarti easti
(expr: easti isihii, tãtseari) nafoarã, nu s-avdi tsiva; easti moarti
(expr: s-fatsi moarti di om) tu emboriu; de cãndu bãneadzã sh-itsi lãngoari nu-adutsi moarti; di moarti vãrã nu-ascapã; moartea nu yini cãndu u cljenj
(expr: nu mori cãndu vrei); moartea yini sh-neacljimatã
(expr: moartea yini cãndu nu ti-ashteptsã); cãndu u caftsã moartea, fudzi, sh-cãndu nu mindueshti, yini; moartea ti-aflã sh-tu fundul a loclui
(expr: nu pots s-ascachi, s-ti-ascundzi di moarti); moartea sh-tu yilii ti-aflã; agãrsha-nj-lu moarte!; fãrã itii vãrã nu moari; moartea lã bagã cãpachi la tuti
(expr: tuti bitisescu cu moarea); moartea nu-aleadzi; omlu ari sh-banã sh-moarti; somnul i giumitati di moarti

§ mortu2 (mór-tu) sm, sf moartã (mŭár-tã), mortsã (mór-tsã), moarti/moarte (mŭár-ti) – un cari nu mata easti yiu; om tsi-ari moartã, etc.; (fig:
1: mortu = ca mortu, multu di multu; expr:
2: mortu di seati (foami, arcoari, fricã, etc.) = multu nsitat (multu-agiunat, ngljitsat di-arcoari, multu lãhtãrsit, etc.);
3: mortu ningrupat = aproapea mortu, namisa di banã shi moarti;
4: mortu sh-ningrupat mi feci = lãhtãrsii multu, aproapea cã murii di lãhtarã;
5: ca di pri mortu = canda lã muri cariva di-aproapea, dit fumealji, ca di jali, multu ndurirats;
6: soarili a mortsãlor = (i) ascãpitata-a soarilui [adutsem aminti cã laolu pistipseashti cã suflitli a mortsãlor s-duc tu loclu iu ascapitã soarili];
7: mortsãlj cu mortsãlj sh-yiilji cu yiilji = zbor tsi s-dzãtsi dupã moarti, la soea-a mortului, tra sã-sh bãneadzã bana trãninti cã mortul dusi, nu s-mata toarnã;
8: nu s-toarnã mortul di la groapã = lucrul tsi s-featsi, s-featsi, bitisi, nu-ari turnari)
{ro: mort}
{fr: mort, ruiné}
{en: dead man, ruined}
ex: trec tsintsi oaminj cu patru sufliti sh-cu-unã sutã di dzeadziti (angucitoari: mortul); lu scularã mortul di cu seara; ca mortu s-featsi di fricã tu fatsã; ma ghini moartã; mortsãlj imnã cu yiilji; tri mortsã (suflitlu-a atsilor tsi murirã); feata, curmatã-moartã, nu dzãsi nu (fig: curmatã multu di multu, ca moartã di-avursitã tsi eara); eara oaminjlji ca di pri mortu
(expr: multu ndurirats, ca di jali, ca di la mortu); li-alãsã mortsãli cu orixea; easti mortu ningrupat
(expr: easti aproapea mortu); lj-coapsi un somnu, di dzãtseai, cã-lj bãgarã tsarã di mortu
(expr: durnji multu-ahãndos, durnji ca un mortu)

§ amortului (a-mór-tu-luĭ) adv – tsi sã ngreacã multu; tsi caftã multu tra si s-facã un lucru; tsi va si s-facã fãr di altã
{ro: morţiş}
{fr: à tout prix}
{en: with tooth and nail}
ex: l-va amortului (ãl va multu, moari sh-cheari trã el; s-arcarã amortului (sã ngricarã) s-dãm Pirushana; mi bãgai amortului la (mi ngricai multu s-lu fac) aestu lucru

§ murtami/murtame (mur-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di mortsã; lumea-a mortsãlor
{ro: cei morţi, lumea morţilor}
{fr: nombre des morts; l’ensemble des morts}
{en: number of dead; world of the dead}
ex: sh-murtamea (sh-mortsãlj, lumea-a mortsãlor) canda si scula

§ murtãciuni/murtãciune (mur-tã-cĭú-ni) sf murtãciunj (mur-tã-cĭúnjĭ) – truplu a omlui (i a pravdãljei) dupã tsi moari; murtutsinã, murtsinã, mãrshi, cufumã, cuhmã, lesh, leshi, psutimi; (fig: murtãciuni = un tsi easti moali shi nu para dishteptu)
{ro: cadavru, hoit}
{fr: cadavre; charogne}
{en: cadaver; decaying carcass}
ex: shed murtãciunjli (trupurli di mortsã, oaminj i prãvdzã) arucati n calea mari

§ murtutsinã (mur-tu-tsí-nã) sf murtutsinj (mur-tu-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu eara vãrã murtutsinã, ma gioni shi dishteptu foc

§ murtsinã (mur-tsí-nã) sf murtsinj (mur-tsínjĭ) – (unã cu murtãciuni)
ex: nu tutã zulapea s-hrãneashti cu murtsinã (cuhmi); dizgljatsã-ti niheamã, nu hii murtsinã!

§ rizmor (riz-morŭ) vb IV rizmurii (riz-mu-ríĭ), rizmuream (riz-mu-reámŭ), rizmuritã (riz-mu-rí-tã) shi rizmoartã (rizmŭár-tã), rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) – mor diznou
{ro: muri din nou}
{fr: mourir de nouveau}
{en: die again}

§ rizmurit (riz-mu-rítŭ) adg rizmuritã (riz-mu-rí-tã), rizmurits (riz-mu-rítsĭ), rizmuri-ti/rizmurite (riz-mu-rí-ti) – tsi ari moartã diznou
{ro: mort din nou}
{fr: mort de nouveau}
{en: who died again}

§ rizmortu (riz-mór-tu) adg rizmoartã (riz-mŭár-tã), rizmortsã (riz-mór-tsã), rizmoar-ti/rizmoarte (riz-mŭár-ti) – (unã cu rizmurit)

§ rizmuriri/rizmurire (riz-mu-rí-ri) sf rizmuriri (riz-mu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva moari diznou
{ro: acţiunea de a muri din nou}
{fr: action de mourir de nouveau}
{en: action of dying again}

{en: who died; who was killed; dead (talking of animals)}

§ psusi-ri/psusire (psu-sí-ri) sf psusiri (psu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (unã pravdã) moari; muriri, pususiri, supsiri, hiupsiri, vãtãmari
{ro: acţiunea de a muri, de a omorî (animale); murire, omorâre}
{fr: action de mourir, de tuer, de crever (en parlant des animaux)}
{en: action of dying, of killing (talking of animals)}

§ pususescu (pu-su-sés-cu) vb IV pususii (pu-su-síĭ), pususeam (pu-su-seámŭ), pususitã (pu-su-sí-tã), pususiri/pususire (pu-su-sí-ri) – (unã cu psusescu)

§ pususit (pu-su-sítŭ) adg pususitã (pu-su-sí-tã), pususits (pu-su-sítsĭ), pususiti/pususite (pu-su-sí-ti) – (unã cu psusit)

§ pususiri/pususire (pu-su-sí-ri) sf pususiri (pu-su-sírĭ) – (unã cu psusiri)

§ supsescu (sup-sés-cu) vb IV supsii (sup-síĭ), supseam (sup-seámŭ), supsitã (sup-sí-tã), supsi-ri/supsire (sup-sí-ri) – (unã cu psusescu)
ex: vaca nu supseashti (psuseashti); calu cari supsi (psusi); cãnili supsi (psusi); oili sh-cãprili supsirã (psusirã, murirã); birbetslji s-vã supseascã (s-vã moarã); nu supsi (muri) ninga

§ supsit (sup-sítŭ) adg supsitã (sup-sí-tã), supsits (sup-sítsĭ), supsiti/supsite (sup-sí-ti) – (unã cu psusit)
ex: l-vidzui supsit (mortu; cãpãit) di foami sh-di seati

§ supsiri/supsire (sup-sí-ri) sf supsiri (sup-sírĭ) – (unã cu psusi-ri)

§ hiupsescu (hĭup-sés-cu) vb IV hiupsii (hĭup-síĭ), hiupseam (hĭup-seámŭ), hiupsitã (hĭup-sí-tã), hiupsiri/hiupsire (hĭup-sí-ri) – (unã cu psusescu)
ex: hiupsi cãtusha di turbari; hiupsirã multsã dushmanj tu gengã

§ hiupsit (hĭup-sítŭ) adg hiupsitã (hĭup-sí-tã), hiupsits (hĭup-sítsĭ), hiupsiti/hiupsite (hĭup-sí-ti) – (unã cu psusit)

§ hiupsiri/hiupsire (hĭup-sí-ri) sf hiupsiri (hĭup-sírĭ) – (unã cu psusiri)

§ psutimi/psutime (psu-tí-mi) sf psutinj (psu-tínjĭ) – truplu di pravdã i di om dupã tsi moari; mãrshi, cufumã, cuhmã, lesh, leshi, murtsinã, murtutsinã
{ro: cadavru de animal, hoit}
{fr: cadavre (de bête); charogne}
{en: cadaver (of animal); decaying carcass}

§ psof (psófŭ) sn psofuri (psó-furĭ) – zbor tsi-aspuni cã prãvdzãli au unã halã di moarti (ni-aspusã, nishtiutã) tsi fatsi sã psuseascã; atsea tsi-aspuni numirlu (mari i njic) di prãvdzã moarti; moarti la prãvdzã; (fig: easti (arcoari) psof = easti arcoari multã)
{ro: mortalitate la animale}
{fr: mortalité des bêtes}
{en: beast mortality}
ex: nu nj-aspunj, cari fu sibepea-a aistui psof (aestã muriri a prãvdzãlor) ahãntu lai?

§ psihuharti/psihuharte (psi-hu-hár-ti) sf psihuhãrtsã (psi-hu-hắr-tsã) – carti tu cari suntu scriati numili di mortsã tsi suntu dati a preftului, tra s-lj-aducã aminti (shi si sã ncljinã trã elj) cãndu dyivãseashti lituryia tu bisearicã;
(expr: l-tricui tu psihuharti = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu cartea (arada) a mortsãlor)
{ro: pomelnic}
{fr: diptyque; liste des personnes décédées que le prêtre mentionne dans ses prières; kyrielle}
{en: list of names of dead people given to the priest to read in his prayers during the mass}
ex: lu-avea tricutã di multu tu psihuhartea-a mortsãlor
(expr: l-pistipsea mortu di multu)