DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

atanat

atanat (a-thá-natŭ) adg atanatã (a-thá-na-tã), atanats (a-thá-natsĭ), atanati/atanate (a-thá-na-ti) – tsi nu-ari moarti; tsi-ari nyeatã dit mortsã; nimuritor
(expr: apã athanatã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã; apã yii; apã di banã)
{ro: nemuritor}
{fr: immortel}
{en: immortal}
ex: am un pulj tsi poati s-nj-aducã n gurã apã yii, atanatã (tsi-l fatsi omlu s-nu-aibã moarti, tsi lu nyeadzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lumachi/lumache

lumachi/lumache (lu-má-chi) sf lumãchi (lu-mắchĭ) – brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, deagã, degã, dushcu; ramurã, ram
{ro: ramură}
{fr: branche, ra-meau}
{en: branch}
ex: lj-criscurã multi lumãchi; deadi la catiun cãti unã lumachi veardi di chin; mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; lãili mãnj di toamnã trãdzea lumãchi azvarna; vãrã pravdã, lj-u intrã a lumachiljei sh-u mãcã cu frãndzã cu tut

§ alumachi/alumache (a-lu-má-chi) sf alumãchi (a-lu-mắchĭ) – (unã cu lumachi)
ex: un platan cu alumãchili teasi; cuclu bati pi-alumachi; cãdea di pri alumãchi; alumãchili s-frãngu di poami; tut ma s-dipunea di pri alumachi; frãndzãli s-arupea shi cãdea di pri alumãchi

§ alãmachi/alãmache (a-lã-má-chi) sf alãmãchi (a-lã-mắchĭ) – (unã cu lumachi)

§ lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) sf lumãchitsã (lu-mã-chí-tsã) – njicã lumachi; climbuci, aluneauã, dãrmãtseauã, surtseauã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: plãntã aestã lumãchitsã (njicã-alumachi)

§ alumãchios (a-lu-mã-chĭósŭ) adg alumãchioasã (a-lu-mã-chĭŭá-sã), alumãchiosh (a-lu-mã-chĭóshĭ), alumãchioasi/alumãchioase (a-lu-mã-chĭŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati alumãchi; digos
{ro: rămuros}
{fr: branchu, rameux}
{en: with many branches}

§ alneauã (al-neá-úã) sf alnei (al-néĭ) shi alneali/alneale (al-neá-li) – (unã cu lumachi)
ex: cu birbilj pri cati alneauã

§ aluneauã (a-lu-neá-úã) sf alunei (a-lu-néĭ) – njicã alneauã; dãrmãtseauã, surtseauã, lumãchitsã
{ro: rămurea}
{fr: petite branche}
{en: small branch}
ex: di alunei (njits alumãchi) crivati-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marmurã

marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati

§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti

§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)

§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar

§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer

§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori

§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã

§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mor1

mor1 (morŭ) vb IV murii (mu-ríĭ), muream (mu-reámŭ), muritã (mu-rí-tã) shi moartã (mŭár-tã), muriri/murire (mu-rí-ri) –
1: (trã oaminj shi prãvdzã) nj-si bitiseashti bana; lji ncljid ocljilj trã totna; ãnj dau suflitlu; mi ljartã Dumnidzã; ãnj mãc caplu; u ncarcu dit lumea aestã; aruncu petalili (topa); mi-adunã bruma; mi lja gaea; dau cljeili; dau chealea (dolji) a preftului; nj-u dzãtsi preftul dupã ureaclji; nj-cãntã hogea la cap; nj-mãcã grãnlu (cumata); nj-arãtseashti bishina (curlu); sh-la draclu curlu cu mini; etc., etc.;
2: (trã ponj, erburi, lilici, etc.) s-usucã, vishtidzãscu, etc.; (trã lucri) s-aspardzi shi nu s-mata mirimitiseashti, nu mata easti bun, du-si, lj-tricu oara, etc.; (fig:
1: mor = (i) ãnj yini milii sh-cad ãmpadi; lishin; (ii) hiu apitrusit di multã vreari, dureari, mirachi, etc.; (iii) s-cheari peanarga-anarga, s-astindzi sh-nu mata s-avdi, veadi, tsãni, etc.; expr:
2: l-mor = l-fac pri cariva s-moarã; l-vatãm, l-utsid, lu-aspargu, etc.;
3: l-mor di shcop, chiutecã, etc. = l-bat multu, lj-dau unã bãteari bunã;
4: mor di seati, crep di seati (foami, dureari, arcoari, lãhtarã, arãdeari, etc.) = nj-easti multã seati (hiu multu agiun, am mari dureari, ngljets di-arcoari, ngljets di lãhtarã, cãpãescu di-arãdeari, etc.);
5: moari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.) = cheari zborlu (muabetea, lafea, boatsea, etc.);
6: trag s-mor = nu va treacã multu chiro sh-va mor;
7: mor cu dzãli = mor tinir, tu-unã ilichii tsi nu lipsea s-mor, di-unã lãngoari nimutritã, icã unã lãngoari lishoarã tsi nu easti ti moarti;
8: mor sh-cher ti cariva = l-voi multu;
9: mor pi zbor = nu mi-alãxescu, nu-nj calcu zborlu dat;
10: muri ghifta tsi ti alãvda = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã singur, cã nu-ari altu tra s-lu-alavdã)
{ro: muri; omorî; leşina}
{fr: mourir; tuer; évanouir}
{en: die; kill; faint}
ex: nu-s doi mesh di cãndu lj-ari muritã bãrbat-su; multu-arcoari, s-hii nafoarã, omlu moari
(expr: lj-easti multã-arcoari); mor cu elj tutã dunjaua; s-mi minciunari va s-ti mor di chiustecã
(expr: va s-ti bat sãnãtos, va s-ti vatãm di bãteari); lu muri cu furtutirea
(expr: l-vãtãmã); cara s-nu-aibã moartã; tini mini mi-ai muritã
(expr: mi-ai vãtãmatã); apa-aestã tsã li moari
(expr: vatãmã); va ti mor
(expr: vatãm); murits-lji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

psohi

psohi (psóhĭŭ) adg psoahi/psoahe (psŭá-hi), psohi (psóhĭ), psoahi/psoahe (psŭá-hi) – (di-aradã pravdã, cãtivãrãoarã om) tsi easti mortu (moartã); tsi ari psusitã; mortu (di-aradã pravdã, pulj, pescu, etc.); psusit, supsit, hiopsu, hiupsit
{ro: mort (când e vorba de animale)}
{fr: mort, crevé (en parlant des animaux, des oiseaux, des poissons, etc.)}
{en: dead (talking of animals, birds, fish, etc.)}
ex: vulpea s-featsi psoahi (cã easti moartã); cal tsi psohi cãdzu (tsi cãdzu mortu); afendul u-aflã psoahi (moartã) poarca; calu psohi, mushtili lu-ascuchi; aflã un gumar psohi, ãl bãgã tu cãldari; njarsirã aclo iu eara psohi sharpili; nyeadzã nã gumarã psoahi di ningã curcubetã; s-teasi n cali-lj ca psoahi

§ hiopsu (hĭóp-su) adg hioapsã (hĭŭáp-sã), hiopshi (hĭóp-shi), hioapsi/hioapse (hĭŭáp-si) – (unã cu psohi)
ex: n calea mari eara un cal hiopsu (mortu); avea arucatã cãtusha hioapsã tu gãrdinã la noi; nu vedz cã puljlji aeshti suntu hiopshi? (fig: slaghi, ca mortsã?); canda eshti hiopsu (mortu)

§ psusescu (psu-sés-cu) vb IV psusii (psu-síĭ), psuseam (psu-seámŭ), psusitã (psu-sí-tã), psusiri/psusire (psu-sí-ri) – nj-si curmã bana sh-mor; fac s-moarã (di-aradã unã pravdã, cãtivãrãoarã un om); pususescu, supsescu, hiupsescu, mor, vatãm;
(expr:
1: psusescu (di-arcoari) = nj-easti multã arcoari;
2: mi psusi di shcop = mi bãtu multu, mi vãtãmã di shcop)
{ro: muri, omorî (animal)}
{fr: mourir, tuer, crever (en parlant des animaux)}
{en: die, kill (talking of animals)}
ex: nji psusi (nj-muri) calu; oili cari li muldzea stihiulu di picurar, psusea (murea) tru loc; giumitati di oi psusirã di zulapi; ãlj psusi calu atsel cama mushatlu-a amirãlui; tora s-ti ved pri lucru, fatsi nãs, cã di nu, ti psusescu di shcop
(expr: ti vatãm di bãteari); psusim di-arcoari
(expr: murim di-arcoari, nã easti multã-arcoari)

§ psusit (psu-sítŭ) adg psusitã (psu-sí-tã), psusits (psu-sítsĭ), psusiti/psusite (psu-sí-ti) – tsi ari moartã; tsi fu vãtãmat; mortu, psohi, pususit, supsit, hiupsit, vãtãmat
{ro: care a murit (animal); mort, omorât}
{fr: qui est mort; tué, crevé; mort (en parlant des animaux)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn