DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurgu1

amurgu1 (a-múr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-múr-gurĭ) – chirolu di dupã ascãpitarea-a soarilui (cãndu nchiseashti si sã ntunearicã niheamã) sh-pãnã la cãdearea-a noaptiljei (cãndu s-fatsi ghini scutidi); oara di cãtrã la (pri) toacã; murgu, amurgish, murgish, amurdzish, murdzish, amurdzitã, murdzitã, murgheazmã, murghizmã
{ro: amurg}
{fr: brune, crépuscule, chute du jour; moment de la tombée du soir; le jour à son déclin}
{en: dusk, twilight}
ex: amurgul acupiri hoara; amurgul cãndu s-alasã pi golinj

§ murgu1 (múr-gu) sn(?) murguri(?) (múr-gurĭ) –
ex: netsi tru murgu nu cuteadzã s-treacã; cum cãdea murgul; nu ti vidzush pãn tu murgu

§ amurdzish (a-mur-dzíshĭŭ) sn amurdzishuri (a-mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: tu amurdzish ãnchisii s-mi duc acasã; cãtrã tu amurdzish, s-alinã pi unã dzeanã, sh-anãltsã mãnjli cãtrã tser; cãtrã tu amurdzish agiumsirã tu-unã hoarã

§ murdzish (mur-dzíshĭŭ) sn murdzishuri (mur-dzí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)
ex: seara, amãnat, tu murdzish; stãtui seara pãnã tu murdzish

§ amurgish (a-mur-gíshĭŭ) sn amurgishuri (a-mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ murgish (mur-gíshĭŭ) sn murgishuri (mur-gí-shĭurĭ) – (unã cu amurgu1)

§ amurdzitã (a-mur-dzí-tã) sf amurdziti/amurdzite (a-mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: cum eara tu amurdzitã, nitsi cã u vidzu vãrã; lã bãgã s-mãcã shi cãtrã tu-amurdzitã lj-ascumsi; s-turnarã tu-amur-dzitã

§ murdzitã (mur-dzí-tã) sf murdziti/murdzite (mur-dzí-ti) – (unã cu amurgu1)
ex: s-toarnã tu murdzitã

§ murgheazmã (mur-ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu amurgu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mirindi/mirinde

mirindi/mirinde (mi-rín-di) sf fãrã pl –
1: mãcarea tsi u lja omlu trã cali i cãndu s-dutsi la lucru; hranã, mãcari;
2: chirolu di dupã prãndzu sh-ninti di-amurdzitã (cãtã tu sãhatea 4-5); chindii
(expr: va-lj curmu mirindea = va-l scot (dau nafoarã) di la lucru, va-l scãrchescu)
{ro: merinde, chindie}
{fr: provision de bouche; partie de la journée d’entre 4 et 5 heures de l’après-midi}
{en: food (snack, lunch) taken for the road; late afternoon, between 4 and 5 o’clock}
ex: lj-dush mirindi (mãcari) la-ayinji; durnji di la anjadzã pãnã tu mirindi (niheamã ninti di-amurdzitã); mãcãm mirindi pãni cu cash; mirindi (mãcari) ts-ai culac di grãn; va-nj curnji mirindea?
(expr: va-nj curnji pãnea?; va mi scãrcheshti?; va mi fats sã-nj cher lucrul?); cãtrã mirindi oara (dupã prãndzu amãnat); dupã prãndzu, cãtrã mirindi (dupã prãndzu, cãtrã tu oara 4-5); vinji mirindea (oara 4-5 dupã prãndzu)

§ mirindedz (mi-rin-dédzŭ) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindari/mirindare (mi-rin-dá-ri) – mãc trã mirindi; mirindu
{ro: mânca pe la ora chindiei}
{fr: manger quelque chose vers l’heure 4-5 de l’après-midi}
{en: have a snack around 4-5 o’clock in the late afternoon}
ex: sh-mirindã fumealja (lã deadi s-mãcã trã mirindi); mirindats (mãcats, trã mirindi) sh-tradzits calea; mirindãm tu livadi; pute nu mirindeadzã, cã nu lj-easti foami

§ mirindu (mi-rín-du) vb I mirindai (mi-rin-dáĭ), mirindam (mi-rin-dámŭ), mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirinda-ri/mirindare (mi-rin-dá-ri) – (unã cu mirindedz)
ex: cãndu vrea shadã s-mirindã (s-mãcã tsiva trã mirindi)

§ mirindat (mi-rin-dátŭ) adg mirindatã (mi-rin-dá-tã), mirindats (mi-rin-dátsĭ), mirindati/mirindate (mi-rin-dá-ti) – cari ari mãcatã (tsi easti mãcat) trã mirindi; tsi ari mirindatã
{ro: care a luat masa de după amiază}
{fr: qui a pris le repas de l’après-midi}
{en: who had the late afternoon snack}
ex: vinjim mirindats (mãcats trã mirindi); nica nu eara mirindat (mãcat trã mirindi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn