DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

birbati/birbate

birbati/birbate (bir-bá-ti) invar – tsi easti murdar; tsi easti mplin di lãvushilji; tsi s-ari murdãripsitã; tsi nu easti curat; bashur, bashurcu, ntroc, murdar, lãvos, liros, pishliros, cãrnjidã, atsal, etc.;
(expr: (mi fatsi, agiungu) birbati = (mi fatsi, agiungu) tr-arizilji)
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: mi fac tutã birbati (murdarã); tuts hits birbati (murdari, murdãripsits); ca s-ti facã adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati (murdar, tr-arizilji)

§ bãrbãtescu2 (bãr-bã-tés-cu) (mi) vb IV bãrbãtii (bãr-bã-tíĭ), bãrbãteam (bãr-bã-teámŭ), bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) – l-u-adar pri cariva si s-facã birbati; murdãripsescu, ncarcu, lãvushescu, dãmcusescu, mãryes-cu, etc.
{ro: (se) mănji, (se) murdări}
{fr: (se) barbouiller}
{en: dirty, smear}
ex: cari tãxeashti, s-bãrbãteashti (s-murdãripseashti)

§ bãrbãtit (bãr-bã-títŭ) adg bãrbãtitã (bãr-bã-tí-tã), bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ), bãrbãtiti/bãrbãtite (bãr-bã-tí-ti) – tsi easti faptu s-hibã birbati; murdãripsit, ncãrcat, lãvushit, dãmcusit, mãryit, etc.
{ro: mănjit, murdărit}
{fr: barbouillé}
{en: dirtied, smeared}

§ bãrbãtiri/bãrbãtire (bãr-bã-tí-ri) sf bãrbãtiri (bãr-bã-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-bãrbãteashti; murdãripsiri, ncãrcari, lãvushiri, dãmcusiri, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mănji, de a (se) murdări; mănjire, murdărire}
{fr: action de (se) barbouiller}
{en: action of dirtying, of smearing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrbuni/cãrbune

cãrbuni/cãrbune (cãr-bú-ni) sm cãrbunj (cãr-búnjĭ) – lucru, ca unã soi di cheatrã, sumulai sh-tsi s-frãndzi lishor, cari s-aflã tu loc shi ardi cãndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cãndu lu-astindzi cu apã sh-arãtseashti; chiumuri;
(expr:
1: (lai) ca cãrbunili; cãrbuni = tsi easti lai tu fatsã, trup i suflit;
2: stau (shed) ca pi cãrbunj = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si s-facã un lucru; nu mi tsãni (nu mi-ari, nu mi-acatsã, nu mi-aflã) loclu;
3: s-fatsi cãrbuni = ardi multu pãnã s-fatsi cãrbuni;
4: cãrbuni nvilit; cãrbuni astimtu = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã, jar acupirit)
{ro: cărbune}
{fr: charbon}
{en: coal}
ex: avum cãrbunj tutã earna; cãrbunjlji di cupaci tsãn multu; eara earnã greauã shi el nu-avea cãrbunj ãn foc; ghiftul sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; nã urdii ntreagã di drats, lãi ca cãrbunili
(expr: lãi tu trup sh-tu fatsã); lã-i inima cãrbuni
(expr: cu suflitlu lai, arãi); afirea-ti di el cã easti cãrbuni nvilit
(expr: ipucrit); easti lai ca cãrbunili

§ cãrbunami/cãrbuname (cãr-bu-ná-mi) sf fãrã pl – stog (mari) di cãrbunj
{ro: cărbuni mulţi}
{fr: grande quantité de charbon}
{en: large quantity of coal}

§ cãrbunar (cãr-bu-nárŭ) sm, sf, adg cãrbunarã (cãr-bu-ná-rã), cãrbunari (cãr-bu-nárĭ), cãrbunari/cãrbunare (cãr-bu-ná-ri) – omlu tsi-adarã cãrbunjlji tu pãduri; omlu tsi scoati cãrbunjlji dit loc; omlu tsi fatsi emburlichi cu cãrbunjlji; chiumurgi
{ro: cărbunar}
{fr: marchand de charbon}
{en: coal maker, coal miner, coal vendor}

§ cãrvãnar2 (cãr-vã-nárŭ) sm cãrvãnari (cãr-vã-nárĭ) – (unã cu cãrbunar)

§ cãrbunãrlichi/cãrbunãrliche (cãr-bu-nãr-lí-chi) sf cãrbunãrlichi (cãr-bu-nãr-líchĭ) – tehnea di-adrari cãrbuni; fãtseari emburlichi cu cãrbunjlji; ducheanea iu s-vindu cãrbunjlji; cãrbunãrii, chiumurgirii
{ro: meseria de cărbunar, cărbunărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrnjidã

cãrnjidã (cãr-njí-dã) adv invar – tsi easti lai di murdãrilji; tsi easti mplin di lãvushilji; murdar, lãvos, liros, lãturos, lãvushit, atsal, troc, ntroc, birbati, bashur, bashurcu, etc.;
(expr: mi fac cãrnjidã = mi umplu di murdãrilji; mi murdãripsescu, mi ncarcu, lãvushescu, lirusescu, etc.)
{ro: murdar}
{fr: sale, sordide}
{en: dirty}
ex: lj-si featsi cãmeasha cãrnjidã (lai di murdãrilji); adzã ti-alãxii sh-ti featsish cãrnjidã (lirusish)

§ discãrnjidedz (dis-cãr-nji-dédzŭ) vb I discãrnjidai (dis-cãr-nji-dáĭ), discãrnjidam (dis-cãr-nji-dámŭ), discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidari/discãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) – fac s-easã lãvushilja dit un lucru tsi easti cãrnjidã, lai di murdãrilji
{ro: spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: laver (une chose sale, sordide)}
{en: wash (a dirty thing)}
ex: treatsi cãmeshli tu trei api s-li discãrnjideadzã ghini (s-li facã s-lã easã lãvushilja)

§ discãrnjidat (dis-cãr-nji-dátŭ) adg discãrnjidatã (dis-cãr-nji-dá-tã), discãrnjidats (dis-cãr-nji-dátsĭ), discãrnjidati/discãrnjidate (dis-cãr-nji-dá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã lãvushilja
{ro: spălat (lucru negru de murdărie)}
{fr: lavé (chose sale, sordide)}
{en: washed (a dirty thing)}

§ discãrnjidari/dis-cãrnjidare (dis-cãr-nji-dá-ri) sf discãrnjidãri (dis-cãr-nji-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-discãrnjideadzã
{ro: acţiunea de a spăla (un lucru negru de murdărie)}
{fr: action de laver (une chose sale, sordide)}
{en: action of washing (a dirty thing)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cinushi/cinushe

cinushi/cinushe (ci-nú-shi) sf cinushuri (ci-nú-shĭurĭ) – pulbirea tsi-armãni dupã tsi ardi ntreg, pãnã tu soni un lucru (lemnu, carti, etc.);
(expr:
1: nu-am cinushi n vatrã = hiu multu ftoh sh-nu-am tsiva dip;
2: alas cinusha aratsi n vatrã = fug di-acasã, apãrãtsescu casa;
3: catiun cinusha cãtrã nãs sh-u tradzi; catiun cinusha pri turta-a lui u tradzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
4: cinushi s-ti fats! = s-mori, s-nu-armãnã tsiva di tini)
{ro: cenuşă}
{fr: cendre}
{en: ash(es)}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); anvilea foclu cu cinushi; nu avea cinushi tu vatrã
(expr: eara multu oarfãn, nu-avea tsiva) di multi ori, ahãtã neaveari sh-ahãtã urfanji!; di cinusha albã s-nu fats turtã; shcrum shi cinushi bash; caftã feata ncoa, nclo, feata lj-alãsã cinusha aratsi tu vatrã
(expr: fudzi di-acasã, lu-apãrãtsi); cu putsãnã cinushi dit vatra-aestã s-lji fricari ocljilj shi s-vindicari; cicioarili tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; cara ãlj deadi foc, nu armasi di nãsh nitsi cinushi; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi

§ cinushar (ci-nu-shĭárŭ) sm, sf cinusharã (ci-nu-shĭá-rã), cinushari (ci-nu-shĭárĭ) cinushari/cinushare (ci-nu-shĭá-ri) – atsel tsi spãstreashti (u-arneashti) cinusha; atsel tsi-adunã cinusha trã fãtsearea-a sãpunãljei; unã soi di pheat njic tu cari s-arucã cinusha di la tsigãri
{ro: cenuşar}
{fr: l’homme qui ramasse la cendre; cendrier}
{en: the man that cleans the ashes; ash-tray}
ex: vindurã cinusha tutã la cinushar sh-nu l-armasi ni trã lisivã

§ cinushirii/cinushirie (ci-nu-shi-rí-i) sf cinushirii (ci-nu-shi-ríĭ) – multimi di cinushi; loclu iu s-adunã cinusha
{ro: cenuşerie; locul unde se adună cenuşa}
{fr: quantité de cendres; lieu où on ramasse le cendre}
{en: quantity of ash; place for storing the ashes}
ex: cãtã cinushirii s-adunã?

§ ncinushedz (nci-nu-shĭédzŭ) vb I ncinushai (nci-nu-shĭáĭ), ncinusham (nci-nu-shĭámŭ), ncinushatã (nci-nu-shĭá-tã), ncinushari/ncinushare (nci-nu-shĭá-ri) – ardu un lucru sh-lu fac cinushi; murdãripsescu i umplu tsiva di cinushi; cinushedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

damcã1

damcã1 (dám-cã) sf dãmtsi/dãmtse (dắm-tsi) – urmã icã semnu (multi ori di murdãrii, alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; batã, liche, minghinadã;
(expr: fac damcã = alas s-chicã (s-cadã, si s-facã) unã damcã (di murdãrii) pri un lucru; chic, lirusescu, dãmcusescu)
{ro: pată}
{fr: marque, empreinte, tache}
{en: stain, spot, speck}
ex: damcã (minghinadã) di sãndzi; laptili alasã pi scafã dãmtsi, dãmtsi…; stranj cu dãmtsi; li featsi damcã
(expr: li chicã) stranjili

§ dãmcu-sescu1 (dãm-cu-sés-cu) vb IV dãmcusii (dãm-cu-síĭ), dãmcuseam (dãm-cu-seámŭ), dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusiri/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) – fac s-cadã dãmtsi pi tsiva; ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chicusescu, chic, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher, souiller, salir}
{en: stain, spot}
ex: li dãmcusish (li chicash, li lãvushish)

§ dãmcusit1 (dãm-cu-sítŭ) adg dãmcusitã (dãm-cu-sí-tã), dãmcusits (dãm-cu-sítsĭ), dãmcusiti/dãmcusite (dãm-cu-sí-ti) – ncãrcat, chicusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché, souillé, sali}
{en: stained}

§ dãmcusiri1/dãmcusire (dãm-cu-sí-ri) sf dãmcusiri (dãm-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru s-dãmcuseashti; ncãrcari, chicusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de tacher, de souiller, de salir}
{en: action of staining}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gal

gal (gálŭ) adg galã (gá-lã), galj (gáljĭ), gali/gale (gá-li) – cari ari un hromã tsi s-aproachi tu lai (tsi da cãtã tu lai); sumulai; numã tsi s-da cãtivãroarã a unei pravdã (mulã, gumar) sumulai; (fig: gal = mãrat, corbu)
{ro: negricios, nume dat unui catâr negricios}
{fr: noirâtre; nom qu’on donne aux mulets noirâtres}
{en: blackish, darkish; name given to blackish mules}
ex: am nã mulã galã (sumulai); Gala (mula sumulai cu numa Galã) nchiseashti, nu s-agioacã; iu njerdzi, lai gale (fig: mãrate)?

§ galan2 (ga-lánŭ) sm galanj (ga-lánjĭ) – cãni sumulai
{ro: câine negricios la culoare}
{fr: chien noirâtre}
{en: blackish dog}

§ gãlãits (gã-lã-ítsŭ) adg gãlãitsã (gã-lã-í-tsã), gãlãits (gã-lã-ítsĭ), gãlãitsã (gã-lã-í-tsã) – cari ari un hromã ncljisã tsi s-aproachi tu lai-lutsitã
{ro: neguriu}
{fr: noir foncé et luisant}
{en: black and shining}
ex: cireashi coapti, lãi gãlãitsã; iu creashti masina gãlãitsã; ocljilj gãlãits ca masina; cu dzeana lai gãlãitsã; mearili, gortsãli, cireashili gãlãitsã-l gãdila

§ gãili/gãile (gã-í-li) invar –
1: tsi ari unã hromã lai-cãrbuni shi nyilicioasã;
2: tsi ari unã hromã ashtearsã, salbitã
{ro: spălăcit; negru şi lucitor}
{fr: pâle; tout à fait noir et luisant}
{en: pale; very black and shiny}
ex: ocljilj nj-si featsirã gãili (di-unã hromã salbitã); niveasti cu oclji lãi-gãili (lãi-cãrbuni shi nyiliciosh)

§ ngãledz (ngã-lédzŭ) vb I ngãlai (ngã-láĭ), ngãlam (ngã-lámŭ), ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) – (cu lãvushirea) l-fac un lucru s-lja unã hromã ca sumulai (galã); murdãripsescu, ncarcu, lirusescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu li spilã ghini cãmeshli ma li ngãlã; nji si ngãlã (nji si lãi shi ciufuli di nilari) perlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

§ lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) sf lirusiri (li-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

liche

liche (li-chĭé) sm lichedz (li-chĭédzĭ) – urmã icã semnu di murdãrii (multi ori alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat, etc.); atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; batã, damcã, minghinadã, lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, lãvilji, lãvushii, smagã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: lji s-avea faptã lechea (murdãrilja, lera) di un dzeadzit; u deadi s-lji curã lechea (lera)

§ lichisescu (li-chi-sés-cu) (mi) vb IV lichisii (li-chi-síĭ), lichiseam (li-chi-seámŭ), lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisi-ri/lichisire (li-chi-sí-ri) – ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; ncarcu, murdãripsescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: păta, murdări}
{fr: souiller, tacher, salir}
{en: stain, dirty, soil}

§ lichisit (li-chi-sítŭ) adg lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisits (li-chi-sítsĭ), lichisiti/lichisite (li-chi-sí-ti) – ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat, murdărit}
{fr: souillé, taché, sali}
{en: stained, soiled}

§ lichisiri/lichisire (li-chi-sí-ri) sf lichisiri (li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta, de a murdări; pătare, murdărire}
{fr: action de souiller, de tacher, de salir}
{en: action of staining, of soiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã