DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

moarã

moarã (mŭá-rã) sf mori (mórĭ) – casa tu cari s-aflã unã hãlati mari cu cari s-matsinã yiptul (grãnlu, sicara, cãlãmbuchilu, etc.); hãlatea mari (minatã di apã i vimtu) cu cari s-matsinã yiptul; hãlati njicã cu cari s-matsinã (aoa sh-un chiro cu mãna) cafelu (piperlu, etc.);
(expr:
1: easti moarã aspartã; lj-si dutsi gura ca unã moarã-aspartã = om tsi-lj njadzi gura tut chirolu, cari nu-astãmãtseashti di zburãri, tsi zburashti multu, vruti sh-nivruti, zboarã fãrã simasii; lj-si dutsi gura ca limãdurã;
2: moarã cu doi oclji = moarã cu doauã chetri di mãtsinari;
3: s-fac lucrili ca la moarã = s-fac lucrili ashi cum yin, un dupã-alantu fãrã s-astãmãtseascã;
4: lj-yini apa la moarã = lj-si duc lucrili-ambar; tuti suntu cum lipseashti sh-lucrili s-fac ashi cum li va nãs;
5: u-aduc apa la moara-a mea = li ndreg lucrili tra s-hibã buni trã mini, trã ufelia-a mea;
6: lj-ljau (lj-talj, lj-curmu) apa di la moarã = u-alãxescu catastasea sh-li-aduc lucrili ashi ca s-nu-lj si ndreagã huzmetea-a unui;
7: bãgai apa la moarã = nj-asiguripsii bana, am cu tsi s-bãnedz;
8: tradzi moara di nu s-avdi = s-fatsi cã nu avdi;
9: roaficã ca unã moarã = mãcã multu;
10: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel (i) tsi ari multã tihi; (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti fãrã-astãmãtsiri tu idyiul loc;
11: s-dutsi (yinj deavãrliga) ca gãljina la moarã = alagã deavãrliga dit un loc tu-alantu ca gãljina tsi ari multi gãrnutsã tra s-mãcã;
12: mash la moarã, la drãshtealã sh-la hoara tutã = s-dzãtsi trã zborlu tsi nu lipseashti si s-avdã tu lumi, ma s-dutsi di gurã-gurã di lu nveatsã tuts;
13: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = atsel tsi s-minteashti iu nu lj-easti huzmetea, lipseashti s-mindueascã cã va poatã s-patã tsiva, i cã va s-alasã urmi;
14: cari ai cap trã discari, du-ti la moarã = ma s-vrei s-ts-acats bilelu, mintea-ti tu tadi lucru;
15: arsi moara s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = tra s-ascachi di-un lucru njic, cheri unã aveari; va cheri unã aveari ma va s-ascachi di-un lucru tsi tsã mãcã inima)
{ro: moară, râşniţă}
{fr: moulin, moulin à bras, moulin à café}
{en: mill, hand mill, coffee mill}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); grailu imnã pri tu hoarã, la drãshtealã shi la moarã; dush yiptul la moarã tra s-lu matsin; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; arcã arina tu loclu tsi prindea shi moara shi nchisi ca di totna; moarã di vimtu; moarã di cafe; moarã di piper; cãnili cu ocljilj ca cheatra di moarã; adutsi apã la moarã xeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mor2

mor2 (morŭ) sn pl(?) – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã tabieti nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; murari, adeti, areu, datã, sinitisi, sinitii, sistimã, cumpiti, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom}
ex: morlu (areurli) i adetsli di farã; adetsli i morlu di la ginsea a noastrã; aushaticlu spuni tsi mor i adeti s-featsi; limba sh-morlu-a nostru

§ murari/murare (mu-rá-ri) sf murãri (mu-rắrĭ) – (unã cu mor2)
ex: moashili mor (mor1 = lji ncljid ocljilj), sh-cu moartea-a lor lja tu murmintu tutã shtirea sh-murarea (adetsli) a lor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã