DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

murafeti/murafete

murafeti/murafete (mu-ra-fé-ti) sf murafets (mu-ra-fétsĭ) – marafeti, mãsturilji, mãsturii, huneri, hunerã, tirtipi, pispeatsã, aplan, cearei, ceare, chischineatsã
{ro: marafet, dexteritate, abilitate, mijloace, isteţie}
{fr: art, habilité, moyen, ruse}
{en: ability, means, trick}
ex: murafetea-a atsilui cal; si-nj fac murafetea (mãsturilja) a mea; s-aflãm vãrã murafeti (cearei, tirtipi); arãdea pri sum mustãts di murafetsli (pispeatsa, aplanurli) ali muljari; ti-ascãpai dit mãnjli al Arap cu ahãti murafets (mãsturii) tsi feci; itsi lucru ari murafetea-a lui (mãsturilj-a lui); s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti (hunerã)

§ marafe-ti/marafete (ma-ra-fé-ti) sf marafets (ma-ra-fétsĭ) – (unã cu murafeti)
ex: cu multã marafeti adrarã casa; tsi marafeti spusi?; lj-cunoashti marafetea

§ murafitlãchi/murafitlãche (mu-ra-fit-lắ-chi) sf murafitlãchi (mu-ra-fit-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-aibã unã murafeti bunã cãndu fatsi un lucru; marafetlãchi, tirtipci
{ro: dexteritate, abilitate}
{fr: adresse, habilité}
{en: dexterity, ability}

§ marafitlãchi/marafitlãche (ma-ra-fit-lắ-chi) sf marafitlãchi (ma-ra-fit-lắchĭ) – (unã cu murafitlãchi)
ex: cu multã marafetlãchi lã gri di sã mbunarã; tuti marafetlãchili-lj li cunoscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plan1

plan1 (plánŭ) sn planuri (plá-nurĭ) –1: minduirea trã cum si s-facã un lucru, ceapã cu ceapã, di cãndu s-lja unã apofasi, ditu nchisitã sh-pãnã tu bitisitã; aplan; programã;
2: hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; tirtipea faptã di omlu ponir tra s-lu-arãdã pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); aplan, pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji;
(expr: l-mãcã pi plan = lu-arãdi ghini)
{ro: şiretenie; plan, proiect}
{fr: tromperie, finauderie; plan, projet}
{en: deceit, cunning; plan, project}
ex: acãtsã uvreulu s-u bagã pi plan (di cum s-u-arãdã) muljarea; cã nj-aspardzi planlu tut (tutã minduirea tsi u-aveam di cum s-lu fac lucrul); li-adrã casili dupã plan; featsi bun plan trã (u-ari minduitã ghini ti cum va fãtseari) calea di mãni; mi-adusirã cu plan (punirlichi); nu shtiu cum featsi di mi mãcã pi plan
(expr: mi-arãsi ghini); cum fudzi, li chiru planurli tsi lj-avea datã amirãlu; cum avea shi planurli tsi lj-avea datã tatã-su; acãtsarã s-pushputeascã cu muljari-sa, cu tsi plan (cum s-facã, cu tsi murafeti, cu tsi punirlichi) si-lj vatãmã

§ aplan (a-plánŭ) sn aplanuri (a-plá-nurĭ) – (unã cu plan1)
ex: mi lo, dado, cu aplan (punirlichi); cu aplanlu (tirtipi) s-u lja; l-vãtãmarã cu aplan (pispeatsã); mindui cu bunlu sh-cu aplanlu s-u lja; mutri s-lu-anduplicã cu-aplan s-lu mãcã
(expr: s-lu-arãdã)

§ plan2 (plánŭ) adg planã (plá-nã), planj (plánjĭ), plani/plane (plá-ni) – (om, pãreari, etc.) tsi pari mash cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); un tsi s-aspuni unã soi (cã easti bun), cãndu-averlu easti cã-i altã soi (cã easti slab); tsi-arãdi altã lumi; calpu, aplãnãsitor, minciunos, pseftu, yealangi
{ro: amăgitor}
{fr: trompeur}
{en: deceitful}
ex: xenlu easti plan (calpu, aplãnãsitor, nu cum eastsi dealihea)

§ plãnãsescu (plã-nã-sés-cu) vb IV plãnãsii (plã-nã-síĭ), plãnã-seam (plã-nã-seámŭ), plãnãsitã (plã-nã-sí-tã), plãnãsiri/plãnãsire (plã-nã-sí-ri) – lu-arãd pri cariva (tra s-pistipseascã minciunjli tsi-lj dzãc shi) s-adarã atsea tsi voi mini; arãd, minciunedz, aplãnãsescu, plãnisescu, plãnipsescu, plãnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tirtipi/tirtipe

tirtipi/tirtipe (tir-tí-pi) sf tirtichi (tir-tíchĭ) shi tirtipuri (tir-tí-purĭ) – hãrli tsi-l fac omlu tra s-hibã shiret; murafetea cu cari omlu ponir lu-arãdi pi-atsel tsi easti niheamã ca ageamit (aplo, tivichel, tsi s-arãdi lishor); mãsturilja cu cari sh-fatsi cariva tehnea (lucrul); pispeatsã, shiritlãchi, punirlichi, vulpilji; murafeti, mãsturlichi, mãsturilji, mãsturii, tehni, pispeatsã, aplan, huneri
{ro: tertip, viclenie, stratagemă}
{fr: manoeuvre, ruse, subterfuge}
{en: ruse, trick}
ex: cari s-facã ahtãri tirtichi (shiritlãchi); trã ahtãri tirtipuri (shiritlãchi); nj-trapsi nã tirtipi (huneri); shtii multi tirtipuri (punirlichi)

§ tirtipci (tir-tip-cí) adg tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji), tirtipceadz (tir-tip-cĭádzĭ), tirtipcioanji/tirtipcioanje (tir-tip-cĭŭá-nji) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, vulpi, vulponj, mastur
{ro: viclean}
{fr: rusé}
{en: cunning, wily}
ex: putes nu-l pistipsescu tirtipcilu (cumalindrul) aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

trop

trop (trópŭ) sn tropuri (tró-purĭ) – soea cu cari s-poartã omlu i s-fatsi un lucru; atsea (calea, cearelu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; purtari, murafeti, areu, ceare, cearei, cire, cali, culai
{ro: manieră, mijloc, soluţie}
{fr: manière, moyen, solution}
{en: manner, means, solution}
ex: cum putem s-aflãm troplu (cearea, calea) s-n-adunãm nãoarã cu nãs; om cu trop (tsi shtii si s-poartã); ari tropuri (purtãri, areuri) buni; un singur trop (cearei, cali) aveam; nu eara trop (ceare) ca s-ascap; nu nj-am troplu (murafetea, calea, ceareea) trã nvitsari; mãcã cu trop (cu misurã); nu eara trop (nu-avea cum, nu s-putea) s-nu-lj veadã urecljili di caprã; dupã multã minduiri, sh-aflã sh-un trop (cali, ceare), ca s-lu-ascapã; da daratslji s-u treacã, da, nu fu trop (nu fu cali, nu puturã) shi sãnãtati!; nu fu trop (nu fu cali, nu puturã) s-lj-u shutsã mintea; vidzurã cã nu-lj si shutsã mintea cu vãrã trop; doilji frats nu vrea cu vãrã trop s-u da; vrea cu itsido trop (cali) s-u chearã feata; nu vru sh-nu vru cu vãrã trop; nu vrea cu vãrã trop s-lu-alasã s-treacã puntea; mi lo cu trop

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vinjit2

vinjit2 (ví-njitŭ) adg vinjitã (ví-nji-tã), vinjits (ví-njitsĭ), vinjiti/vi-njite (ví-nji-ti) – tsi ari unã hromã albastrã ntunicatã (tsi da niheamã sh-pri hroma-a yioarãljei); tsi ari unã hromã ca atsea di pi truplu-a omlui cãndu easti agudit vãrtos; vinit, murnu, scur, sinjicat;
(expr:
1: mi fac vinjit la fatsã (di inati) = mi nãirescu multu; vinitsãscu (di inati);
2: vinjiti = stranji di lãnã tsi au nã bueauã vinjitã: cãndushi, cioarits, tsipuni, etc.)
{ro: vânăt}
{fr: violacé, gris foncé}
{en: violet-blue, bluish-grey}
ex: niscãntsã suntu tu albi, altsã sun tu vinjiti
(expr: tu stranji vinjiti di lãnã)

§ vinit2 (ví-nitŭ) adg vinitã (ví-ni-tã), vinits (ví-nitsĭ), viniti/vinite (ví-ni-ti) – (unã cu vinjit2)
ex: lj-adunã lãludz, soi-soi, sh-albi sh-aroshi, galbini sh-albastri, viniti sh-verdzã; avea loatã din pãzari nã pãndzã vinitã; s-alãxirã tuts tu viniti (fig: stranji di lãnã viniti)

§ vinjiteatsã (vi-nji-teá-tsã) sf vinjitets (vi-nji-tétsĭ) – hroma murnã ncljisã, vinjitã (di bãteari, arcoari, etc.); urma vinjitã tsi-armãni pi truplu-a omlui cãndu easti agudit vãrtos; murneatsã
{ro: vânătaie}
{fr: bleuissement, meurtrissure}
{en: bruise}

§ nvinji-tsãscu (nvi-nji-tsắs-cu) vb IV nvinjitsãi (nvi-nji-tsắĭ), nvinjitsam (nvi-nji-tsámŭ), nvinjitsãtã (nvi-nji-tsắ-tã), nvinjitsãri/nvinjitsãre (nvi-nji-tsắ-ri) – buisescu un stranj sh-lu fac vinjit; (mi) fac murnu (vinit) di bãteari (arcoari, etc.); vinjitsãscu, vinitsãscu, nvinitsãscu, murnescu;
(expr: nvinitsãscu (la fatsã, di inati) = mi nãirescu multu; (di inati) mi fac vinjit la fatsã)
{ro: învineţi}
{fr: bleuir; meurtrir}
{en: bruise, turn blue}
ex: budzãli nji nvinjitsãrã; nvinitsa tu fatsã; lu nvinitsãrã (l-featsirã tut vinjit) di bãteari

§ nvinjitsãt (nvi-nji-tsắtŭ) adg nvinjitsãtã (nvi-nji-tsắ-tã), nvinjitsãts (nvi-nji-tsắtsĭ), nvinjitsãti/nvinjitsãte (nvi-nji-tsắ-ti) – tsi s-ari faptu vinit di bãteari, arcoari, etc.; vinjitsãt, vinitsãt, nvinitsãt, murnit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vulã

vulã (vú-lã) sf vuli/vule (vú-li) – hãlati cari, cãndu easti cãlcatã pi unã acoalã, alasã un semnu tsi-aspuni cã cartea nu easti calpã icã minciunoasã; tsearã aroshi, pri cari s-ari bãgatã un semnu cu-unã hãlati, cu cari sã ncljidi un lucru (fachir, cutii, ushi, etc.) tra s-nu hibã disfaptu di un tsi nu-ari izini s-veadã tsi easti nuntru; simnãtor, miuri, muhuri, damcã, surhidã, sfãrhidã, turã; (fig: vulã = (i) paradz; (ii) urmã icã semnu (alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-unã hromã tsi s-aspuni tu mesea-a unui lucru di-unã altã hromã; damcã, batã, liche, minghinadã)
{ro: sigiliu}
{fr: marque, empreinte, sceau, cachet}
{en: signet, seal}
ex: lj-bãgã vula; asparsi vula-a lui; lj-bagã vulã vãrtoasã, di u miuhiurlidiseashti; vru s-veadã vula-a vãsiljelui la cãpulja-a eapãljei; asparsi vula-a lui shi adrã altã carti; s-lja vula-a alãntui shi s-facã tsi va-lj va chefea; avutlu scoasi oara cu vula-a hilji-sai; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti; vulili arupti shi fluriili mintiti; cu vula, dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru; si-lj dimãndã s-lja paradz dit caselã, fãrã s-dizvuluseascã vula; nu-am vulã (fig: nu-am paradz); s-nu-agãrsheshti s-lji badz vula; mizia u nviscush shi-lj fãtsesh dauã vuli (fig: dãmtsã)

§ vulutinã (vu-lu-tí-nã) sf vuluti-ni/vulutine (vu-lu-tí-ni) – cumatã njicã di carti tsi s-alicheashti di-aradã pri lucri (cutii, sinduchi, hãlati, etc.) tra s-aspunã tsiva (tsi easti, tsi ari nuntru, a cui easti, etc.)
{ro: mică etichetă}
{fr: petite etiquette à coller}
{en: small sticking label}

§ vulusescu (vu-lu-sés-cu) vb IV vulusii (vu-lu-síĭ), vuluseam (vu-lu-seámŭ), vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusiri/vulusire (vu-lu-sí-ri) – bag unã vulã pri unã carti (tra s-aspun cã nu easti calpã); bag unã vulã sã ncljid un lucru (fachir, plic); vulisescu, dãmcusescu, sfãrhidedz, miuhiurlidisescu
{ro: sigila}
{fr: sceller, cacheter}
{en: seal}
ex: vulusii fachirlu cu cartea tsi tsã u pitricui

§ vulusit (vu-lu-sítŭ) adg vulusitã (vu-lu-sí-tã), vulusits (vu-lu-sítsĭ), vulusiti/vulusite (vu-lu-sí-ti) – tsi ari unã vulã pri el; vulisit, dãmcusit, sfãrhidat, miuhiurlidisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn