DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cutreambur1

cutreambur1 (cu-treám-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (loclu) s-minã dinapandiha cãndu s-fatsi un cutrem; s-mutã loclu; truplu-nj si minã fãrã vrearea-a mea (di-arcoari, di fricã, etc.); (ãnj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji cã mi aspar multu; aduchescu unã mari asparizmã; cutrembur, cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, tremur, tramur; clatin, clãtin, cleatin, scutur; ãnhiuredz, nhiuredz; ãnfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, lãhtãrsescu, trumuxescu, trumãxescu, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu, trunduescu
{ro: cutremura, tremura, scutura, (se) înfiora, îngrozi}
{fr: secouer; trembler; frémir; (s’)épouvanter}
{en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, terrify}
ex: sh-muntsã s-cutrimburarã (trimurarã); s-cutrimburã loclu; si-lj vedz, s-ti cutreamburi (lãhtãrseshti); tsã si cutrimbura sh-cãmeasha di pri tini
(expr: lãhtãrseai multu di multu!); cara dau di-l ved huzmichearlu aestu, suflitlu nji si cutreamburã

§ cutrembur1 (cu-trém-burŭ) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-ráĭ), cutrimburam (cu-trim-bu-rámŭ), cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) – (unã cu cutreambur1)
ex: mi cutrimburai (nj-tricurã hiorlji tu trup) di-atseali tsi vidzui

§ cutrimburat (cu-trim-bu-rátŭ) adg cutrimburatã (cu-trim-bu-rá-tã), cutrimburats (cu-trim-bu-rátsĭ), cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-rá-ti) – (loclu) tsi s-ari minatã dinapandiha cãndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori di-arcoari i fricã prit trup; tsi-lj s-ari faptã multã fricã; tsi easti multu aspãreat; cutrimurat, cutrãmurat; trimburat, trimurat, trãmurat, clãtinat, clitinat, scuturat; ãnhiurat, nhiurat; ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, lãhtãrsit, trumuxit, trumãxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit, trunduit
{ro: cutremurat, tremurat, scuturat, înfiorat, îngrozit}
{fr: secoué; tremblé; frémi; épouvanté}
{en: shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, terrified}
ex: lumi cutrimburatã (lãhtãrsitã) di pãngãnj arãi

§ cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-rá-ri) sf cutrimburãri (cu-trim-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cutreamburã tsiva i cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrãmurari; trimurari, trãmurari, clãtinari, clitinari, scuturari; ãnhiurari, nhiurari; ãnfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, lãhtãrsiri, trumuxiri, trumãxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mur1

mur1 (múrŭ) sm muri (múrĭ) shi sn mururi (mú-rurĭ) – partea-a casãljei (stizma tsi sta mproastã) cari disparti un udã di-alantu (icã partea di nafoara a casãljei) sh-tu cari s-aflã astãsiti multi ori firidzli shi ushli; stizmã, stizmu, tih, greb;
(expr:
1: tac ca murlu = nu dzãc un zbor, ca murlu tsi nu-ari boatsi;
2: nj-bat caplu di mur = mi frimintu multu shi nu shtiu tsi s-fac, nu pot s-ljau unã apofasi)
{ro: perete}
{fr: mur}
{en: wall}
ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); gardul ari oclji, murlu ari ureclji; un os tu vrãn mur veclju; pãlatea eara nvãrligatã cu muri-analtsã di cheatrã; u spindzurã di mur; s-aruzui murlu atsel veclju; la murlu di tsitati aflã nã moashi; shed treilji alãchits di mur; ahãntu analtsã eara murlji di-avlii!; si ndoapirã orbul di mur shi-lj si pari cã ma nclo nu easti loc

§ murisci/murisce (mu-rís-ci) sf pl – atsea tsi-armãni dit unã casã (adãrãmintu, binai, bisearicã, punti, etc.) dupã tsi easti surpatã di cariva icã s-aspardzi cã easti apãrãtsitã di lumi; urvali, surpãturi, surpuri, dãrãmãturi, grãmãdz
{ro: ruină}
{fr: ruine}
{en: ruins}
ex: cari ari cãftatã muriscili (urvalili) di la noi tra si shtibã tsi suntu shi di cãndu suntu?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

murmur1

murmur1 (múr-murŭ) sn murmuri/murmure (múr-mu-ri) – vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu, tsi s-avdu ca bots slabi, zburãti peanarga, multi ori nilimpidz sh-fãrã noimã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, ciuciurari, shushurari, etc.
{ro: murmur}
{fr: murmure}
{en: murmur}
ex: di lã si avdu murmurli (pishpurãrli); nã lo somnul ningã-arãu, sum aumbra di murmur (shushurari) a apãljei

§ murmur2 (múr-murŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), mur-muratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – ciuciur zboarã i cãntu, peanarga, cu-unã boatsi apusã tsi mizi s-avdi; fac vronduri njits, surdi sh-lishoari, un dupã-alantu; murmuredz, ciuciur, ciuciuredz, shurshuredz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz, shuptir, shuptiredz, etc.
{ro: murmura}
{fr: murmurer}
{en: murmur}
ex: feata murmurã ndoauã grairi nvitsati di la maea; murmurã chinjlji, murmurã; murmurã apili sh-ti-acatsã somnul

§ murmuredz (mur-mu-rédzŭ) vb I murmurai (mur-mu-ráĭ), murmuram (mur-mu-rámŭ), murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) – (unã cu murmur2)

§ murmurat (mur-mu-rátŭ) adg murmuratã (mur-mu-rá-tã), murmurats (mur-mu-rátsĭ), murmurati/murmurate (mur-mu-rá-ti) – (zboarã, vronduri) tsi s-avdu peanarga, apusi, slabi sh-un dupã altu; ciuciurat, shurshurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shuptirat, etc.
{ro: murmurat}
{fr: murmuré}
{en: murmured}

§ murmurari/murmurare (mur-mu-rá-ri) sf murmurãri (mur-mu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva murmureadzã; ciuciurari, shurshurari, pushpurari, pãshpurari, pishpurari, shuptirari, etc.
{ro: acţiunea de a murmura; murmurare}
{fr: action de murmurer}
{en: action of murmuring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã