DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anifur

anifur (a-ní-furŭ) sn anifuri/anifure (a-ní-fu-ri) – calea i loclu ncljinat vidzut di nghios, cãndu omlu va si s-alinã cãtrã nsus; anifurami, nifur, giug, arap
{ro: urcuş}
{fr: montée}
{en: ascent, uphill}
ex: cãlari scoati-anifurlu (araplu, giuglu); anifurlu (giuglu) ari sh-catifur; loai anifurlu (dzeana)

§ nifur (ní-furŭ) sn nifuri/nifure (ní-fu-ri) – (unã cu anifur)
ex: vãr nifur (giug) s-n-alinãm; agiumsim la nifur (la munti, la-anifur)

§ anifurami/ani-furame (a-ni-fu-rá-mi) sf anifurãnj (a-ni-fu-rắnjĭ) – anifur mari
{ro: urcuş mare}
{fr: grande montée}
{en: big ascent, big uphill}

§ anifuros (a-ni-fu-rósŭ) adg anifuroasã (a-ni-fu-rŭá-sã), anifurosh (a-ni-fu-róshĭ), anifuroasi/anifuroase (a-ni-fu-rŭá-si) – (loc, cali) tsi s-alinã cãtrã nsus; tsi s-veadi ca un anifur; muntos
{ro: (drum) care urcă, muntos}
{fr: qui monte}
{en: ascending (road), uphill}

§ nifuros (ni-fu-rósŭ) adg nifuroasã (ni-fu-rŭá-sã), nifurosh (ni-fu-róshĭ), nifuroasi/nifuroase (ni-fu-rŭá-si) – (unã cu anifuros)
ex: apucãm nã cali nufiroasã

§ anifuredz (a-ni-fu-rédzŭ) (mi) vb I anifurai (a-ni-fu-ráĭ), anifuram (a-ni-fu-rámŭ), anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurari/anifurare (a-ni-fu-rá-ri) – mi-alin nsus pi-un anifur; alin (ljau) giuglu
{ro: urca dealul}
{fr: suivre la montée}
{en: go up the hill}
ex: noaptea va anifurãm (va s-alinãm) muntili; itsi mi-anifurai, ti vidzui

§ anifurat (a-ni-fu-rátŭ) adg anifuratã (a-ni-fu-rá-tã), anifurats (a-ni-fu-rátsĭ), anifura-ti/anifurate (a-ni-fu-rá-ti) – (omlu, calu, etc.) tsi lu-ari alinatã anifurlu, muntili; (anifurlu, muntili) tsi fu alinat (di om, cal, etc.)
{ro: urcat (dealul)}
{fr: qui a pris la montée}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

munti/munte

munti/munte (mún-ti) sm muntsã (mún-tsã) – loc multu ma-analtu di loclu di deavãrliga (multu ma mari sh-analtu di ohtu); ohtu, dzeanã, golinã, golnã;
(expr:
1: munti cu foc = munti dit chipita-a curi easi fum, foc sh-arãuri di cheatrã tuchitã; vulcan;
2: (ca un) munti = (i) (om i lucru) tsi easti ca un munti di-analtu, di greu, di vãrtos, etc.; (ii) (ambodyiu i cheadicã) tsi easti greu trã tritseari i azvindzeari;
3: ishi tu muntsã = dusi tu muntsã s-bãneadzã ca fur; ishi fur;
4: lj-fac muntsãlj padi; muntsãlj lj-adar cãmpu = alag pristi tut loclu, cutriyir muntsãlj dip canda suntu padi;
5: lj-aspun muntsã = lj-aspun gretsuri, banã greauã;
6: easti di-atselj tsi-ashteaptã s-yinã muntili la nãs = easti multu linãvos;
7: vimtul bati shi muntili aurlã = un s-alavdã cu lucrul faptu di altu;
8: muntili di neauã nu s-aspari = udatlu di ploai nu s-aspari; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
9: munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om! = muntili cu munti nu poati si s-adunã, ma omlu cu om s-adunã lishor!;
10: ashteaptã s-yinã muntili la nãs = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-ashteaptã trã tsiva tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
11: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi trã un tsi nu-ari altu lucru shi zburashti, aurlã tu vimtu)
{ro: munte}
{fr: mont, montagne}
{en: mountain}
ex: vãrnãoarã muntsãlj a noshtri nu armãn fãrã neauã; munte, frate, mi duc hima; ea nu ti plãndzi, munte vrut; muntili di neauã nu s-aspari; muntsãlj lj-adrã padi
(expr: alãgã multu sh-pristi tut); acãtsãm muntsãlj; lj-aspuni muntsã (fig: cheadits); fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); dit muntsãlj a vlahuhorlor; armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; casa-a noas trã-i muntili; va ti-avem ca un munti
(expr: ca un munti greu sh-vãrtos di cari va nã ndrupãm); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: giuratlu ngreacã multu); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgã multu sh-cutriyirã pristi tut); omlu-aestu eara ca un munti
(expr: multu analtu, ca un munti); tutiputa bunã s-vindi dit munti; alghi tu pundzã, shi peshti tu muntsã

§ muntish (mun-tíshĭŭ) adg munti-shi/muntishe (mun-tí-shi), muntish (mun-tíshĭ), muntishi/mun-tishe (mun-tí-shi) – di la munti; tsi ari s-facã cu muntili, tsi bãneadzã i yini di la munti; tsi s-aflã tu munti; muntos, muntinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn