DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

munti/munte

munti/munte (mún-ti) sm muntsã (mún-tsã) – loc multu ma-analtu di loclu di deavãrliga (multu ma mari sh-analtu di ohtu); ohtu, dzeanã, golinã, golnã;
(expr:
1: munti cu foc = munti dit chipita-a curi easi fum, foc sh-arãuri di cheatrã tuchitã; vulcan;
2: (ca un) munti = (i) (om i lucru) tsi easti ca un munti di-analtu, di greu, di vãrtos, etc.; (ii) (ambodyiu i cheadicã) tsi easti greu trã tritseari i azvindzeari;
3: ishi tu muntsã = dusi tu muntsã s-bãneadzã ca fur; ishi fur;
4: lj-fac muntsãlj padi; muntsãlj lj-adar cãmpu = alag pristi tut loclu, cutriyir muntsãlj dip canda suntu padi;
5: lj-aspun muntsã = lj-aspun gretsuri, banã greauã;
6: easti di-atselj tsi-ashteaptã s-yinã muntili la nãs = easti multu linãvos;
7: vimtul bati shi muntili aurlã = un s-alavdã cu lucrul faptu di altu;
8: muntili di neauã nu s-aspari = udatlu di ploai nu s-aspari; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
9: munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om! = muntili cu munti nu poati si s-adunã, ma omlu cu om s-adunã lishor!;
10: ashteaptã s-yinã muntili la nãs = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-ashteaptã trã tsiva tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
11: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi trã un tsi nu-ari altu lucru shi zburashti, aurlã tu vimtu)
{ro: munte}
{fr: mont, montagne}
{en: mountain}
ex: vãrnãoarã muntsãlj a noshtri nu armãn fãrã neauã; munte, frate, mi duc hima; ea nu ti plãndzi, munte vrut; muntili di neauã nu s-aspari; muntsãlj lj-adrã padi
(expr: alãgã multu sh-pristi tut); acãtsãm muntsãlj; lj-aspuni muntsã (fig: cheadits); fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); dit muntsãlj a vlahuhorlor; armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; casa-a noas trã-i muntili; va ti-avem ca un munti
(expr: ca un munti greu sh-vãrtos di cari va nã ndrupãm); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: giuratlu ngreacã multu); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgã multu sh-cutriyirã pristi tut); omlu-aestu eara ca un munti
(expr: multu analtu, ca un munti); tutiputa bunã s-vindi dit munti; alghi tu pundzã, shi peshti tu muntsã

§ muntish (mun-tíshĭŭ) adg munti-shi/muntishe (mun-tí-shi), muntish (mun-tíshĭ), muntishi/mun-tishe (mun-tí-shi) – di la munti; tsi ari s-facã cu muntili, tsi bãneadzã i yini di la munti; tsi s-aflã tu munti; muntos, muntinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn