|
|
munduit
munduit (mun-du-ítŭ) adg – vedz tu mundã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mundã1apufirsescu
apufirsescu (a-pu-fir-sés-cu) (mi) vb IV apufirsii (a-pu-fir-síĭ), apufirseam (a-pu-fir-seámŭ), apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) – trag (aravdu) unã taxirati (niputeari, dureari, vasan, etc.); aravdu, vãsãnipsescu, munduescu, mi pidipsescu, trag
{ro: îndura, suporta, răbda, suferi}
{fr: endurer, supporter, souffrir}
{en: endure, suffer}
ex: aestu lucru nu s-apufirseashti (nu s-aravdã)
§ apufirsit (a-pu-fir-sítŭ) adg apufirsitã (a-pu-fir-sí-tã), apufirsits (a-pu-fir-sítsĭ), apufirsi-ti/apufirsite (a-pu-fir-sí-ti) – tsi ari traptã (cu arãvdari) unã niputeari (un vasan, unã taxirati, etc.); arãvdat, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, traptu
{ro: îndurat, suportat, răbdat, suferit}
{fr: enduré, supporté, souffert}
{en: endured, suffered}
§ apufirsi-ri/apufirsire (a-pu-fir-sí-ri) sf apufirsiri (a-pu-fir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apufirseashti tsiva; arãvdari, trãdzeari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri
{ro: acţiunea de a îndura, de a suporta, de a răbda, de a suferi; îndurare, suportare, răbdare, suferire}
{fr: action d’endurer, de supporter, de souffrir}
{en: action of enduring, of suffering}
aravdu
aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati
§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}
§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}
colasi/colase
colasi/colase (có-la-si) sf fãrã pl – loclu din tser iu s-duc dupã moarti oaminjlji tsi nu-au faptã bunets tu banã (mash lucri arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chisã, pisã
{ro: infern, iad}
{fr: enfer}
{en: hell}
ex: cari cadi di pri puntea di per, s-aflã tu chisã sh-tu cãtrani, tu colasi
§ culãsescu (cu-lã-sés-cu) vb IV culãsii (cu-lã-síĭ), culãseam (cu-lã-seámŭ), culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) – trã itia cã (nj-)ari adratã un lucru arãu (tsi nu-ari ljirtari), ãl fac s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã; munduescu, pidipsescu, vãsãnipsescu
{ro: pedepsi}
{fr: punir, châtier}
{en: punish}
§ culãsit (cu-lã-sítŭ) adg culãsitã (cu-lã-sí-tã), culãsits (cu-lã-sítsĭ), culãsiti/culusite (cu-lã-sí-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã dureari trupeascã i sufliteascã (di itia cã ari faptã lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vãsãnipsit
{ro: pedepsit}
{fr: puni, châtié}
{en: punished}
§ culãsiri/culãsire (cu-lã-sí-ri) sf culãsiri (cu-lã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti culãsit; munduiri, pidipsiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a pedepsi; pedepsire}
{fr: action de punir, de châtier}
{en: action of punishing}
martir2
martir2 (mar-tírŭ) sm, sf, adg martirã (mar-tí-rã), martiri (mar-tírĭ), martiri/martire (mar-tí-ri) – un tsi tradzi multi vasani (pidimadz, tiranji), pãnã shi moartea, cãndu nu va si sh-arniseascã pistea; un tsi tradzi multi vasani; (fig: martirã (mar-tí-rã) sf martiri/martire (mar-tí-ri) = tsi easti nviscutã cu pãrtsãlj (“cã tradzi, i cã ari traptã multi vasani”); muljari tsi nu sã nveashti ghini; pãrtãloasã, pãrtalcã, partalã, pãrtalã; tsãrtsãroasã, recicamanã, aruptã, aruptecicã, dispuljatã, dispuljiturã)
{ro: martir; zdrenţăroasă}
{fr: martyr; loqueteuse, déguenillée, peu soignée}
{en: martyr; ragged, tattered}
ex: martirlu Dimitri; nu shi shtii sã si nveascã, imnã ca martirã (fig: pãrtãloasã); u-aflai cu-unã fustani ca martirã (fig: recicamanã)
§ martiryiu (mar-tír-yĭu) sm fãrã pl – moartea icã tiranjili (vasanjli) tsi li tradzi cariva cã nu va si sh-arniseascã pistea
{ro: martiriu}
{fr: martyre}
{en: martyrdom}
ex: aravdã martiryiul (vasanili tuti, moartea) trã ascãparea-a oaminjlor; aestã nu easti banã, easti un martiryiu (banã mplinã di vasani)
§ mãrti-risescu2 (mãr-ti-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrtirisii (mãr-ti-ri-síĭ), mãrtiriseam (mãr-ti-ri-seámŭ), mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisiri/mãrtirisire (mãr-ti-ri-sí-ri) – fac cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); martirisescu, vãsãnipsescu, munduescu, pidipsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: trei ani lu mãrtirisirã (vãsãnipsirã) tu hãpsani tra sã spunã sotslji, ma nu lji scoasirã un zbor dit gurã; trã nãsã s-mãrtiriseashti (pidipseashti) ashi
§ mãrtirisit2 (mãr-ti-ri-sítŭ) adg mãrtirisitã (mãr-ti-ri-sí-tã), mãrtirisits (mãr-ti-ri-sítsĭ), mãrtirisiti/mãrtirisite (mãr-ti-ri-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; martirisit, vãsãnipsit, munduit, pidipsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
mundã2
mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi
§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu
§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã
§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
pidimo
pidimo (pi-di-mó) sm pidimadz (pi-di-mádzĭ) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; pedimo, vasan, mundã, munduiri, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: chin, suferinţă, tortură}
{fr: peine, souffrance, torture}
{en: pain, suffering, torture}
ex: atumtsea acãtsarã avinãrli sh-pidimadzlji; pi pidimo fu tutã noaptea; aestã nu fu banã ma pidimo
§ pedimo (pe-di-mó) sm pedimadz (pe-di-mádzĭ) – (unã cu pidimo)
§ pidipsescu (pi-dip-sés-cu) (mi) vb IV pidipsii (pi-dip-síĭ), pidipseam (pi-dip-seámŭ), pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; l-fac pri cariva s-tragã un pidimo (l-fac s-plãteascã cu-un pidimo) trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: trudi, căzni, chinui, pedepsi}
{fr: souffrir, torturer, (se) donner beaucoup de peine, punir}
{en: suffer, torture, punish}
ex: multu mi pidipsii tra s-yin pãnã la voi; lu pidipsi (l-featsi s-tragã multi, lj-u plãti) Dumnidzã trã urãtetsli tsi-ari faptã; nu ti pidipsea ncot, mãrate, cã io escu atsel tsi caftsã; featsi, s-pidipsi nã dzuã ntreagã s-lu-alinã muntili aestu; ta s-nu hibã pidipsit (culãsit) di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; tri un lucru di tsiva ãlj pidipsea (culãsea) oaminjlji
§ pidipsit (pi-dip-sítŭ) adg pidipsitã (pi-dip-sí-tã), pidipsits (pi-dip-sítsĭ), pidipsiti/pidipsite (pi-dip-sí-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi easti faptu s-tragã un pidimo trã lucrili slabi tsi-ari faptã; culãsit, munduit, vãsãnipsit
{ro: trudit, căznit, chinuit, pedepsit}
{fr: torturé, lassé, châtié}
{en: suffered, tortured, punished}
§ pidipsiri/pidipsire (pi-dip-sí-ri) sf pidipsiri (pi-dip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pidipseashti; culãsiri, munduiri, vãsãnipsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, trudire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir; peine, supplice, châtiment}
{en: action of suffering; of being punished; pain, punishment}
tiran
tiran (ti-ránŭ) sm, sf tiranã (ti-rá-nã), tiranj (ti-ránjĭ), tirani/tirane (ti-rá-ni) – cap di stat (amirã, vãsilje, etc.) tsi lã dimãndã a oaminj-lor di sum el tra s-adarã tut tsi va el (shi s-lji pidipseascã greu ma s-nu lu-ascultã); omlu (dascalu, pãrintili, etc.) tsi caftã a alãntor oaminj s-facã mash tsi lã dzãtsi el; sufari
{ro: tiran}
{fr: tyrant}
{en: tyran}
ex: om tiran (sufari, arãu, crud); tiranlu-aestu nu pots s-lu fats s-aibã njilã; nu para ljartã pri-un tiran
§ tiranj (ti-ránjĭŭ) sn tiranji/tiranje (ti-rá-nji) – atsea tsi-lj si fatsi a unui cãndu easti culãsit (pidipsit) di-un tiran pri cari nu lu-avea ascultatã; atsea tsi-aducheashti un tsi easti multu munduit (vãsãnipsit, pidipsit, etc.); tirãnii, pidimo, vãlãndurã, vasan, schingiu, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: supplice, torture}
{en: torture, severe corporal punishment}
ex: tsi tiranj (pidimo) s-lji facã?; s-bagã anghidz shi s-facã tiranj a muljari-sai (s-u vãsãnipseascã muljari-sa); nu bãnedz tu aestã lumi dicãt trã tiranji (vasani); cãti greali lucri sh-cãti tiranji ãlj tritsea prit minti
§ tirãnii/tirãnie (ti-rã-ní-i) sf tirãnii (ti-rã-níĭ) – turlia di crat (stat) iu caplu easti un tiran; haractirlu-a atsilui tsi easti tiran; atsea tsi lã fatsi un tiran a oaminjlor a lui
{ro: tiranie}
{fr: tyrannie}
{en: tyranny}
ex: tirãnia-a aishtui om easti cunuscutã
§ tirãnisescu (ti-rã-ni-sés-cu) vb IV tirãnisii (ti-rã-ni-síĭ), tirãniseam (ti-rã-ni-seámŭ), tirãnisitã (ti-rã-ni-sí-tã), tirãnisiri/tirãnisire (ti-rã-ni-sí-ri) – lj-dimãndu (caftu) a unui s-adarã tut tsi voi mini (fãrã s-lu ntreb cã va i cã nu va); mi portu cu cariva dip ca un tiran; l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani, si s-pidipseascã, s-mundueascã (trã chefea-a mea, i cã nu mi-ari ascultatã); tirãnsescu, pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu
{ro: tiraniza}
{fr: tyranniser}
{en: tyrannize over (someone)}
ex: mi tirã-nipseashti (pidipseashti, vãsãnipseashti multu) cu fumealja ti dzatsi paradz
trag
trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu
vasan
vasan (vá-sanŭ) sn vasani/vasane (vá-sa-ni) – dureari mari adu-chitã di trup i di suflit; zahmeti, zieti, pidimo, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: tourment, souffrance, peine}
{en: pain, torment, suffering}
§ vãsãnipsescu (vã-sã-nip-sés-cu) (mi) vb IV vãsãnipsii (vã-sã-nip-síĭ), vãsãnipseam (vã-sã-nip-seámŭ), vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsiri/vãsãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) – l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); mãrti-risescu, culãsescu, munduescu, pidipsescu, tirãnisescu, tirãnsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: nu ti vãsãnipsea (pidipsea, munduea) sh-ahãt!
§ vãsãnipsit (vã-sã-nip-sítŭ) adg vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsits (vã-sã-nip-sítsĭ), vãsãnipsiti/vãsãnipsite (vã-sã-nip-sí-ti) – tsi aducheashti (tsi easti faptu s-aducheascã) unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; mãrtirisit, culãsit, munduit, pidipsit, tirãnisitu, tirãnsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
{fr: qui a souffert, torturé}
{en: suffered, tortured}
§ vãsãnipsiri/vã-sãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) sf vãsãnipsiri (vã-sã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti vãsãnipsit; mãrtirisiri, culãsiri, munduiri, pidipsiri, tirãnisiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a suferi, de a se căzni; suferire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir, de torturer}
{en: action of suffering, of torturing}