DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curcusur

curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

munãfic1

munãfic1 (mu-nã-fícŭ) sm munãfits (mu-nã-fítsĭ) – (omlu) tsi bagã zizanji (ntsãpãturi, schinj, fitilji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

§ munafic (mu-ná-ficŭ) sm munafits (mu-ná-fitsĭ) – (unã cu munãfic1)
ex: munafitslji n-adusirã tra s-nã ncãcem doilji

§ munãfic2 (mu-nã-fícŭ) sn munãficuri (mu-nã-fí-curĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (cãndu bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munafic, munãficlichi, munãficlãchi, munuflichi, muzavirlãchi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: s-vã bãgats munãficuri (muzavirlãchi, anghidz)

§ munãficlichi/munãficliche (mu-nã-fi-clí-chi) sf munãficlichi (mu-nã-fi-clíchĭ) – (unã cu munãfic2)

§ munãficlãchi/munãficlãche (mu-nã-fi-clắ-chi) sf munãfi-clãchi (mu-nã-fi-clắchĭ) – (unã cu munãfic2)
ex: bãgã nã munãficlãchi shi lucrul s-asparsi

§ munuflichi/munufliche (mu-nu-flí-chi) sf munuflichi (mu-nu-flíchĭ) – (unã cu munãfic2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muzavir

muzavir (mu-za-vírŭ) sm, sf, adg muzavirã (mu-za-ví-rã), muzaviri (mu-za-vírĭ), muzaviri/muzavire (mu-za-ví-ri) – (atsel) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; munãfic, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

§ muzavirlãchi/mu-zavirlãche (mu-za-vir-lắ-chi) sf muzavirlãchi (mu-za-vir-lắchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (ntsãpãturi, fitilji, schinj, angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munãfic, munãficlichi, munuflichi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigăraie, discordie}
{fr: imposture, intrigue}
{en: intrigue, deception, trickery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn