DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

munãfic1

munãfic1 (mu-nã-fícŭ) sm munãfits (mu-nã-fítsĭ) – (omlu) tsi bagã zizanji (ntsãpãturi, schinj, fitilji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

§ munafic (mu-ná-ficŭ) sm munafits (mu-ná-fitsĭ) – (unã cu munãfic1)
ex: munafitslji n-adusirã tra s-nã ncãcem doilji

§ munãfic2 (mu-nã-fícŭ) sn munãficuri (mu-nã-fí-curĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (cãndu bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munafic, munãficlichi, munãficlãchi, munuflichi, muzavirlãchi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: s-vã bãgats munãficuri (muzavirlãchi, anghidz)

§ munãficlichi/munãficliche (mu-nã-fi-clí-chi) sf munãficlichi (mu-nã-fi-clíchĭ) – (unã cu munãfic2)

§ munãficlãchi/munãficlãche (mu-nã-fi-clắ-chi) sf munãfi-clãchi (mu-nã-fi-clắchĭ) – (unã cu munãfic2)
ex: bãgã nã munãficlãchi shi lucrul s-asparsi

§ munuflichi/munufliche (mu-nu-flí-chi) sf munuflichi (mu-nu-flíchĭ) – (unã cu munãfic2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

curcusur

curcusur (cur-cu-súrŭ) sm, sf, adg curcusurã (cur-cu-sú-rã), curcusuri (cur-cu-súrĭ), curcusuri/curcusure (cur-cu-sú-ri) – (omlu) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}
ex: curcusura (muzavira) sai harauã eara; curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; curcusura sai harauã eara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

muzavir

muzavir (mu-za-vírŭ) sm, sf, adg muzavirã (mu-za-ví-rã), muzaviri (mu-za-vírĭ), muzaviri/muzavire (mu-za-ví-ri) – (atsel) tsi bagã zizanji (bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) namisa di oaminj tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; munãfic, curcusur, zizanigi
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

§ muzavirlãchi/mu-zavirlãche (mu-za-vir-lắ-chi) sf muzavirlãchi (mu-za-vir-lắchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (ntsãpãturi, fitilji, schinj, angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munãfic, munãficlichi, munuflichi, zizanji, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigăraie, discordie}
{fr: imposture, intrigue}
{en: intrigue, deception, trickery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

schin1

schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)

§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami

§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sictir!

sictir! (sic-tír) inter – zbor tsi s-arucã a unui, cu noima ca s-fugã, s-lu lja neclu, si s-ducã la drats, etc.
{ro: sictir!; pleacă de-aici!; du-te la dracu!; etc.}
{fr: va-t-en!; allez-vous-en au diable!; etc.}
{en: go!; get out!; leave me alone!; etc.}

§ sictirsescu (sic-tir-sés-cu) vb IV sictirsii (sic-tir-síĭ), sictirseam (sic-tir-seámŭ), sictirsitã (sic-tir-sí-tã), sictirsiri/sictirsire (sic-tir-sí-ri) – dzãc a unui sictir tra si s-ducã s-lu lja neclu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; agunit, azgunit, avinat, etc.
{ro: sictirsi}
{fr: envoyer quelqu’un au diable}
{en: send someone to hell} lu sictirsii dit casa-a mea cã fatsi munãficlãchi

§ sictirsit (sic-tir-sítŭ) adg sictirsitã (sic-tir-sí-tã), sictirsits (sic-tir-sítsĭ), sictirsiti/sictirsite (sic-tir-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã sictir; agunit, azgunit, avinat, etc.
{ro: sictirsit}
{fr: envoyé au diable}
{en: sent to hell}

§ sictirsiri/sictirsire (sic-tir-sí-ri) sf sictirsiri (sic-tir-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu sictirseashti pri cariva; aguniri, azguniri, avinari, etc.
{ro: acţiunea de a sictirsi}
{fr: action d’envoyer quelqu’un au diable}
{en: action of sending someone to hell}

§ sictãrsescu (sic-tãr-sés-cu) vb IV sictãrsii (sic-tãr-síĭ), sictãrseam (sic-tãr-seámŭ), sictãrsitã (sic-tãr-sí-tã), sictãrsi-ri/sictãrsire (sic-tãr-sí-ri) – (unã cu sictirsescu)
ex: cavazlu-l sictãrsi (lj-dzãsi sictir, shi-l pitricu s-lu lja neclu)

§ sictãrsit (sic-tãr-sítŭ) adg sictãrsitã (sic-tãr-sí-tã), sictãrsits (sic-tãr-sítsĭ), sictãrsiti/sictãrsite (sic-tãr-sí-ti) – (unã cu sictirsit)

§ sictãrsi-ri/sictãrsire (sic-tãr-sí-ri) sf sictãrsiri (sic-tãr-sírĭ) – (unã cu sictirsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

sulã

sulã (sú-lã) sf suli/sule (sú-li) –
1: shcop di lemnu (tora sh-di metal) pi cari s-hidzi carnea tra s-hibã anvãrtitã sh-friptã pristi foc;
2: hãlati cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsãngãrsulã, tsungursulã, bish;
3: armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); mastrac, mãzdrac, gilit, cãmac, cãmachi, harbã, condar, cundar;
4: par, hiptu tu loc, pri cari si ntsapã lucri (tu chirolu veclju oaminj giudicats tra s-moarã cu-unã moarti urutã);
(expr:
1: bag suli = hiu munãfic sh-dzãc minciunj tra s-nj-agiungu scupolu ascumtu tsi-nj lu am tu minti; bag schinj, muzavirlãchi, zizanj, anghidz, fitilji, etc.;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag zori a unui (l-cilihtisescu, lu stringu, etc.) tra s-facã cum voi mini)
{ro: sulă; potricală, suliţă; ţeapă}
{fr: broche; alêne; lance, pal}
{en: spit; awl; spear; stake}
ex: un aush mãrat, cu suli (gilitti, atsi) ncãrcat (angucitoari: aricilu); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avem suli di her, avem sh-suli di lemnu; bag pi sulã un noatin si s-frigã; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; purtsilushlu friptu pi sulã; mãcã nã sulã ntreagã chibapi; lji scoasi inima shi u bãgã pi sulã, s-u frigã; veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, tsi nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; “si-lj-creapã-numa”, lãi ca corbul, cari cu sulã, cari cu furculitsã, cari cu penuri; tsãrhãlu sh-ari sula (tsungursula); pisti jar ma suflã sula; lj-bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori); va lj-u intru-apoea, sulã; easti muzavir shi shtii cum s-bagã suli
(expr: s-bagã zizanj, fitilji, schinj)

§ tsungursulã (tsun-gur-sú-lã) sf tsungursuli/tsungursule (tsun-gur-sú-li) – hãlati ca unã sulã njicã di mãnã cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsungrusulã, tsãngãrsulã
{ro: potricală}
{fr: alêne}
{en: awl}
ex: nu-ari hiptã tsungursulã

§ tsungrusulã (tsun-gru-sú-lã) sf tsun-grusuli/tsungrusule (tsun-gru-sú-li) – (unã cu tsungursulã)

§ tsãngãrsulã (tsãn-gãr-sú-lã) sf tsãngãrsuli/tsãngãrsule (tsãn-gãr-sú-li) – (unã cu tsungursulã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zarzara

zarzara (zar-zá-ra) adg zarzarã (zar-zá-rã), zarzareanj (zar-zá-reanjĭ), zarzari/zarzare (zar-zá-ri) – tsi fatsi multu shimãtã; dzardzar, cãvgãgi, anapud, strãmbu, tersu, sirsen, sirsem, nãpudearic; muzavir, munafic
{ro: turbulent; intrigant}
{fr: turbulent; endiablé; intrigant}
{en: reckless, with awkward temper, intrigant}
ex: hii zarzara (cãvgãgi, nãpudearic)

§ dzardzar (dzar-dzárŭ) adg dzardzarã (dzar-dzá-rã), dzardzari (dzar-dzárĭ), dzardzari/dzardzare (dzar-dzá-ri) – (unã cu zarzara)

§ dzar (dzárŭ) sm dzari (dzárĭ) (forma shcurtã di la zboarãli “dzarzavuli” shi “dzardzar”) – (unã cu zarzara)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

zizanj

zizanj (zi-zánjĭŭ) sn zizanji/zizanje (zi-zá-nji) – atsea tsi fatsi omlu cu minciunj (tsi bagã ntsãpãturi, bagã schinj, bagã fitilji, bagã angrãnji) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu-ari tu minti; munãfic, munãficlichi, munuflichi, muzavirlãchi, anghidz, schinãturã, schinj, fitilji
{ro: intrigă}
{fr: intrigue}
{en: intrigue}
ex: easti-un om tsi lu-arãseashti s-bagã zizãnj

§ zizanigi (zi-za-ni-gí) sm, sf, adg zizanigioanji/zizanigioanje (zi-za-ni-gĭŭá-nji), zizanigeadz (zi-za-ni-gĭádzĭ), zizanigioanji/zizanigioanje (zi-za-ni-gĭŭá-nji) – omlu tsi bagã zizanji tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munãfic, curcusur
{ro: intrigant}
{fr: intrigant}
{en: intriguer, schemer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã