DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãltseadzã

mãltseadzã (mãl-tseá-dzã) sf mãltsedz (mãl-tsédzĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un om la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui), tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) scoasi pi trup cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; multseadzã, albã, lutsitã;
(expr:
1: mãltseadza-atsea laea = unã soi di mãltseadzã ma greauã, cari-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã; lutsita;
2: mãltseadza a pãduriljei = unã soi di mãltseadzã ma lishoarã, cari nu-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã;
3: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: vărsat}
{fr: variole, petite vérole}
{en: smallpox}
ex: dzãcu doi mesh cu mãltseadzã; tsi s-fac io a mãltseadzãljei; nu avu mãltseadzã greauã cã eara siminat; njiclu scoati mãltseadza atsea laea

§ multseadzã (mul-tseá-dzã) sf multsedz (mul-tsédzĭ) – (unã cu mãltseadzã)
ex: ficiorlu-a meu easti lãndzit di multseadzã

§ mãltsidzos (mãl-tsi-dzósŭ) adg mãltsidzoasã (mãl-tsi-dzŭá-sã), mãltsidzosh (mãl-tsi-dzóshĭ), mãltsidzoasi/mãltsidzoase (mãl-tsi-dzŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; mãltsidzat, multsidzos, chipitos
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite vérole, grêlé}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}

§ multsidzos (mul-tsi-dzósŭ) adg multsidzoasã (mul-tsi-dzŭá-sã), multsidzosh (mul-tsi-dzóshĭ), multsidzoasi/multsidzoase (mul-tsi-dzŭá-si) – (unã cu mãltsidzos)
ex: nã urutã, sumulai, multsidzoasã

§ mãltsidzedz (mãl-tsi-dzédzŭ) (mi) vb IV mãltsi-dzai (mãl-tsi-dzáĭ), mãltsidzam (mãl-tsi-dzámŭ), mãltsidzatã (mãl-tsi-dzá-tã), mãltsidzari/mãltsidzare (mãl-tsi-dzá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; muljitsedz, chipit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

molitsã

molitsã (mó-li-tsã) sf molitsã (mó-li-tsã) – numã datã la ma multi turlii di flituri njits di noaptea cari s-hrãnescu (priningã alti lucri) cu stranjili di lãnã (di veshtu) din casã; muljitsã, moltsã, mulitsã
{ro: molie}
{fr: mite}
{en: moth}

§ moltsã (mól-tsã) sf moltsã (mól-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: stranji mãcati di moltsã

§ mulitsã (mu-lí-tsã) sf mulitsã (mu-lí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: intrã mulitsa n veshturi

§ muljitsã (mu-ljí-tsã) sf muljitsã (mu-ljí-tsã) – (unã cu molitsã)
ex: tra s-afirim di muljitsã stranjili di veshtu bãgãm pit nãsi ghiuleapi

§ muljitsedz1 (mu-lji-tsédzŭ) (mi) vb I muljitsai (mu-lji-tsáĭ), muljitsam (mu-lji-tsámŭ), muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsari/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) – intrã mulitsa sh-mãcã dit un stranj; multsedz
{ro: fi atins de molie}
{fr: être atteint par les mites}
{en: be eaten by moth}
ex: muljitsarã stranjili; lji si muljitsarã tuti stranjili

§ muljitsat1 (mu-lji-tsátŭ) adg muljitsatã (mu-lji-tsá-tã), muljitsats (mu-lji-tsátsĭ), muljitsa-ti/muljitsate (mu-lji-tsá-ti) – (stranj) tsi easti mãcat di muljitsã; multsat
{ro: atins de molie}
{fr: atteint par les mites}
{en: eaten by moth}
ex: suntu muljitsati tuti cãmeshli, va si s-arupã

§ muljitsa-ri1/muljitsare (mu-lji-tsá-ri) sf muljitsãri (mu-lji-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti mãcat di muljitsã; multsari
{ro: acţiunea de a fi atins de molie}
{fr: action d’être atteint par les mites}
{en: action of being eaten by moth}

§ multsedz1 (mul-tsédzŭ) (mi) vb I multsai (mul-tsáĭ), multsam (mul-tsámŭ), multsatã (mul-tsá-tã), multsari/multsare (mul-tsá-ri) – (unã cu muljitsedz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

multu1

multu1 (múl-tu) adg multã (múl-tã), multsã (múl-tsã), multi/multe (múl-ti) – tsi nu easti putsãn; tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi s-aflã ashtirnut pristi unã ntindiri mari di loc; tsi dãnãseashti lungu chiro; tsi easti di primansus; chihtrã, baea, malã di, bolcu, lungu;
(expr:
1: trã multsã anj! = urari: s-bãnedz anj bolcã di-aoa shi nclo;
2: io nu shtiu multi = (i) ljau apofasea agonja fãrã s-caftu urnimii i s-ascultu di altsã; (ii) nu hiu shtiut, hiu ninvitsat; (iii) aduchescu lishor cum lucri njits sh-fãrã simasii mi cãrtescu;
3: sh-ma multi nu = va fãtseari ashi cum dzãsh, fãr di altã;
4: nu-ari ninga multu = (i) armasi putsãn chiro sh-va moarã; (ii) va s-bitiseascã lucrul agonja;
5: multu-putsãn = tut, tuti lucrili)
{ro: mult}
{fr: beaucoup de}
{en: much}
ex: multi am avdzãti, shi buni sh-arali; shi-i jali multã (bolcã, baea) n casi; va fudz, ca multsãlj (ca marli numir di oaminj), sh-tini; di multu (di-un amar di anj; di multu chiro); imnã, imnã cali multã (lungã); ascãpã bana a multor (unui mari numir di) oaminj; multili (numirlu mari di) cupii di oi; sh-loarã multu-putsãn
(expr: tut, tuti lucrili) tsi avurã sh-u-adunarã tu hoara vitsinã; multsã (malã di oaminj) shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-lj tsãnã; multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; lja-l la numtã s-tsã dzãcã “sh-trã mults anj”
(expr: s-ai unã banã lungã, s-bãnedz anj multsã); paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; multsã shtiu s-amintã, ma putsãnj sã-l tsãnã; cãt easti shireatã vulpea, multi ori ma sh-cadi n princã; zboarã multi, ftuhii mari; cari multi zburashti, lucru nu bitseashti; di feati multi, casa nu s-aspardzi; multi ori, tsi oara-adutsi, nu adutsi necã anlu; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; neacãtsat tu cor, multi cãntitsi shtii; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; limba dultsi, multi buni adutsi; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; iu avdzã frandzi multi, s-ljai cãnistra atsea njica; cari s-acatsã di multi, nu bitseashti vãrã

§ multu2 (múl-tu) adv – zbor tsi-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã ma nsus (ma-analtã) di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; trã unã dipãrtari mari; trã mal di chiro; baea, vãrtos, para-, pri;
(expr:
1: ma multu i ma putsãn; multu-putsãn = tsi nu easti ni multu, ni putsãm ma aproapea tamam; aproapea di, deavãrliga di, ca, vãrã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn